Procesul Georgescu și Potra începe. 22 de inculpați, acuzație de lovitură de stat

Miercuri, 9 septembrie 2026, la ora 13:30, Curtea de Apel București deschide judecata pe fond în dosarul care îi are ca inculpați principali pe Călin Georgescu și Horațiu Potra. Alți 20 de oameni se află alături de ei în fața judecătorilor, acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. E un proces fără precedent în România postdecembristă.

Cifra de reținut e simplă: 22 de inculpați, un singur plan pus la cale într-o singură seară — 7 decembrie 2024.

Ziua în care s-a decis totul

Curtea Constituțională anulase alegerile prezidențiale pe 6 decembrie 2024. A doua zi, pe 7 decembrie, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit la Ciolpani, un sat din nordul județului Ilfov. Procurorii spun că la acea întâlnire s-a pus la punct un plan concret: Potra urma să mobilizeze un grup de paramilitari care să provoace haos în București în contextul protestelor programate pe 8 decembrie. Georgescu e identificat în rechizitoriu drept autorul intelectual al planului. Potra — cel care trebuia să îl execute.

Grupul adunat de Potra număra 21 de persoane cu pregătire militară sau capacități operative specifice. Șapte mașini urmau să plece spre Capitală. Planul, în cuvintele procurorilor, viza „acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență”, urmărind prin „contagiune emoțională și comportamentală” schimbarea ordinii constituționale. Nu au ajuns. Polițiștii au montat filtre în noaptea de 7 spre 8 decembrie în zona Balotești-Săftica din Ilfov și în localitățile Mănești și Cornești din Dâmbovița. Mașinile au fost oprite. În interior au găsit cuțite tip briceag, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase.

Ce acuzații precise are fiecare inculpat

Călin Georgescu răspunde pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. Formularea e importantă: complicitate, nu autorat — procurorii îl văd ca pe cel care a gândit planul și l-a alimentat ideologic, nu ca pe cel care ar fi ieșit în stradă cu un topor. Horațiu Potra are un dosar mai greu din punct de vedere penal: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, plus nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.

Fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra sunt și ei inculpați pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. 47 de percheziții au fost efectuate în perioada 26-27 februarie 2025 la adrese din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, vizând persoane din anturajul lui Georgescu. Drumul până la primul termen a fost lung: Curtea de Apel a decis pe 2 aprilie că procesul pe fond poate începe, inculpații și Ministerul Public au atacat, iar Înalta Curte a respins definitiv toate contestațiile abia pe 6 august.

Ce înseamnă concret pentru mersul procesului Georgescu și Potra

Primul termen de judecată pe fond nu înseamnă că se pronunță o sentință curând. Dosarele de această anvergură — 22 de inculpați, fapte grave, volume mari de probe — se judecă de regulă în ani, nu în luni. La primul termen se verifică prezența inculpaților, se stabilesc avocații apărării și se fixează calendarul următor. Georgescu are și un al doilea dosar pe rol, în care e judecat în libertate pentru propagandă legionară și promovarea publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război. Cele două procese rulează în paralel.

Procesul care începe miercuri e altceva față de tot ce s-a mai judecat în România după 1989. Nu vorbim de corupție sau evaziune — vorbim de o acuzație de tentativă de lovitură de stat, cu armament confiscat și un grup paramilitar oprit pe drum spre București. Urmăriți mai ales dacă inculpații se prezintă personal și dacă există cereri de amânare — acestea sunt primele semnale despre cât de repede va înainta judecata. Ce se va dovedi sau nu în sala de judecată va spune ceva esențial despre ce s-a întâmplat cu adevărat în România în decembrie 2024.

Lasă un comentariu