Miercuri, 9 septembrie 2026, la ora 13:30, Curtea de Apel București deschide primul termen al procesului în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane răspund pentru fapte îndreptate împotriva ordinii constituționale. E unul dintre cele mai grave dosare penale judecate în România postdecembristă, iar ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 rămâne mai șocant decât orice roman polițist.
Dosarul a pornit de la o întâlnire care a avut loc la Ciolpani, pe 7 decembrie 2024 — la o zi după ce Curtea Constituțională anulase alegerile prezidențiale. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au văzut față în față și au pus la punct un plan: Potra urma să mobilizeze un grup de paramilitari care să provoace haos în București a doua zi, în mijlocul acțiunilor de protest. Georgescu este identificat de anchetatori drept autorul intelectual al întregului plan.
Planul nu a rămas pe hârtie. Horațiu Potra a organizat un grup de 21 de persoane cu pregătire militară sau capacități operative specifice, care au urcat în șapte mașini și au pornit spre Capitală. Scopul declarat de procurori: declanșarea unor violențe care să atragă simpatia populației și să destabilizeze exercitarea puterii de stat.
Și mai e ceva. Polițiștii i-au oprit înainte să ajungă în București, în filtre organizate în zona localităților Balotești-Săftica din Ilfov și Mănești și Cornești din Dâmbovița. Ce au găsit în mașini redă cel mai bine gravitatea situației: cuțite, pumnale, bastoane telescopice, sprayuri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topoare, pistoale, materiale pirotehnice din categoriile cele mai periculoase — suficiente, spun procurorii, pentru a provoca explozii cu potențial de a cauza răni grave și decese.
Acuzațiile în detaliu
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra răspunde pentru tentativă la aceleași acțiuni, la care se adaugă nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul lui Horațiu Potra, Dorian, și nepotul său, Alexandru, sunt și ei printre cei 22 de inculpați, acuzați tot de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Procurorii descriu un mecanism bine gândit, nu o inițiativă spontană. Documentul de acuzare vorbește despre „contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective” — cu alte cuvinte, planul miza pe faptul că o izbucnire violentă, bine plasată în momentul de maximă tensiune socială, ar fi putut antrena o reacție în lanț în rândul protestatarilor. Nu o lovitură militară clasică, ci o destabilizare calculată. Asta e logica pe care instanța va trebui să o judece în lunile următoare — și nu e o logică ușor de probat, tocmai pentru că mecanismele de manipulare sunt mai greu de cuantificat decât un glonț.
Drumul lung până în sala de judecată
Calea spre acest prim termen a fost plină de contestații. Curtea de Apel București a dat undă verde judecății pe fond abia pe 2 aprilie, după finalizarea camerei preliminare. Inculpații și Ministerul Public au atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 6 august, ICCJ a respins definitiv toate contestațiile, iar procesul a putut fi programat. Între timp, în perioada 26-27 februarie 2025, au fost efectuate 47 de percheziții la adrese din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la persoane din anturajul lui Georgescu.
1
2
3
4Georgescu are și un al doilea dosar pe rol, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.
Ce înseamnă concret acest proces
Primul termen de miercuri este, tehnic, unul de organizare — instanța va stabili calendarul, va verifica prezența părților, va regla chestiunile procedurale. Judecarea pe fond a unui dosar cu 22 de inculpați și acuzații de această gravitate durează, în mod realist, ani. Dar miza nu e doar juridică. România nu a mai judecat niciodată, în era democratică, un dosar în care un candidat prezidențial să fie acuzat că a pus la cale răsturnarea ordinii constituționale.
Detaliul care schimbă tot: armele găsite în mașini nu pot fi negate. Orice apărare va trebui să explice de ce 21 de oameni cu pregătire paramilitară porneau, înarmați, spre București în noaptea unui protest politic major. Primul moment cu adevărat important va fi cel în care instanța va audia primii martori și va decide dacă probele ridicate în flagrant sunt admisibile în totalitate. Acolo se va vedea cât de solid e dosarul procurorilor — și cât de coerentă e apărarea. Un proces nu e o condamnare. Dar nici 21 de oameni înarmați care merg spre capitala țării în miezul nopții nu e o plimbare.