Victor Ponta a criticat dur decizia lui Ilie Bolojan de a susține Guvernul Luca Niculescu, în care PSD va avea 11 miniștri. Fostul premier spune că liderul PNL are obligația să le explice atât partidului, cât și electoratului pentru ce a acceptat această alianță cu socialiștii.
Scenariul politic actual este marcat de o coaliție neașteptată. PNL și UDMR vor susține un Guvern în care PSD deține majoritatea ministerelor și pozițiile de putere. Aceasta nu este o alianță clasică, ci mai degrabă o înțelegere de vot pentru aprobarea cabinetului. Diferența e subtilă, dar decisivă: PNL și UDMR nu intră în Guvern ca parteneri egali, ci vin doar cu voturi în Parlament. Luca Niculescu, nominalizat pentru funcția de prim-ministru, este o figură acceptabilă pentru mai mulți jucători politici majori, ceea ce l-a făcut candidatul ideal pentru această formulă complexă.
Ponta nu contestă raționalitatea calculului politic al lui Bolojan. După alegerile anticipate care au fragmentat parlamentul și au slăbit majoritatea traditioniste, PNL s-a găsit într-o poziție vulnerabilă. Sprijinirea unui Guvern condus de PSD, chiar și doar cu voturi în Parlament, evită scenariul unei crize instituționale și oferă o stabilitate minimă. Dar această raționalitate are un preț electoral. Electoratul PNL poate interpreta susținerea unui Guvern plin de miniștri PSD ca o trădare a principiilor liberale și ca o acceptare implicită a politicilor socialiste. Ponta subliniază că Bolojan nu și-a explicat încă această decizie în fața partidului sau a simpatizanților.
Fostul premier ridică și o problemă mai fundamentală privind valabilitatea acordurilor politice. El amintește că în trecut s-au semnat înțelegeri similare care nu au ținut. Formule de coaliție și acorduri de susținere scrise pe hârtie nu garantează că partidele vor rămâne fidele angajamentelor într-un Parlament fragmentat. Un Guvern poate cădea dacă mai mulți deputați din coaliție schimbă votul sau dacă convingerile pe care se bazează acordul se erodează. Ponta spune clar: „acelea n-au nicio valoare, absolut nicio valoare”. Observația nu e gândulă general, ci referință la antecedente reale în politica românească din ultimii ani, când coalițiile s-au dovedit efemere.
Scenariul pe care-l descrie Ponta pentru următoarele luni este unul de negocieri constante. Guvernul Grindeanu va avea 125 de voturi în Parlament, dar pentru a aproba orice proiect legislativ, are nevoie de 233 de voturi. Diferența de 108 voturi trebuie negociată la fiecare proiect, cu participanții din coaliție (PNL, UDMR), dar și cu alte grupări parlamentare (AUR, minorități, deputații independenți). Aceasta înseamnă că niciun proiect major nu va fi ușor de aprobat. Fiecare lege va fi subiect al unor negocieri unde PNL și UDMR pot cere contrapartide, schimbări la proiecte sau concesii în alte domenii.
Ponta lasă deschisă și posibilitatea unei realinieri în care PSD și PNL să intre într-o coaliție formală mai târziu, nu doar într-una de vot. Expresia „o nouă alianță PSD-PNL nu este exclusă” sugerează că fragmentarea parlamentului și instabilitatea ar putea împinge partidele către un parteneriat mai strâns, în care liberalii ar ocupa ministere și ar partaja responsabilitatea de guvernare. Asta ar fi o concesie și mai mare de la Bolojan, dar și o ieșire din situația tensionată de susținere externă fără responsabilitate.
Ponta a fost abordat și pe tema unei posibile funcții în noul Cabinet. El declară că liderul PSD Sorin Grindeanu i-ar fi făcut o propunere, dar a renunțat apoi la ideie. Detaliul nu e clarificat, dar sugerează că negocierile pentru alcătuirea Guvernului au inclus și discuții despre reintegrarea unor figuri cunoscute din PSD, inclusiv Ponta, care a condus partidul și statul anterior. Faptul că propunerea a fost retrasă indică fie o presiune din exterior, fie o schimbare de calcul Strategic în interiorul PSD.
Fostul premier comentează și „strategia sofisticată” a PSD. În opinia lui, PSD are o abordare pe care nu o poate descifra nici chiar cineva care a condus partidul. Aceasta sugera o complexitate politică care merge dincolo de orice calcul simplu: PSD nu doar că își păstrează puterea în Guvern, ci și se poziționează să-și redimensioneze influența în Parlament, să profite de slăbiciunea adversarilor și probabil să se pregătească pentru noi alegeri anticipate. Ponta crede că în zilele viitoare va deveni mai clar ce urmărește PSD, iar partidul va avea capacitatea să ducă la bun sfârșit o strategie complexă.
Ponta anticipează că alegerile anticipate vor favoriza în principal PNL și PSD pe seama celorlalte formațiuni. Singura excepție pe care o prevede este AUR, care probabil ar câștiga voturi dacă ar fi alegeri anticipate. Toți ceilalți participanți parlamentari, potrivit acestei perspective, ar iesi cu pierderi. Asta oferă o perspectivă trecerii: se vorbește deja despre noi alegeri, nu despre stabilitatea Guvernului. Aceasta ilustrează în mod clar quanto fragilă e coaliția și cât de scurt ar putea fi mandatul guvernamental.
Dezbaterea deschisă de Ponta reflectă tensiunea fundamentală din politica românească actuală: lipsa unei majorități clare și stabile după alegeri. Fiecare decizie, fiecare vot și fiecare negociere sunt precedate de calcule electorale. Nul nu știe cu exactitate ce se va întâmpla în următoarele luni. Ponta nu critică în fond ca să saboteze, ci pentru a arăta golurile într-o construcție politică care se sprijină pe înțelegeri cu termen scurt și pe interese divergente. Răspunsul lui Bolojan și modul în care PNL și UDMR vor negocia cu Grindeanu vor defini efectiv cât de viabilă e această formulă.