68 de parlamentari AUR, inclusiv liderul George Simion, au depus în Parlament un proiect de lege care ar restricționa dreptul Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, de a-l însoți pe șeful statului în vizitele oficiale în străinătate pe cheltuiala bugetului de stat. Inițiativa modifică Legea nr.
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru formează un cuplu de aproximativ două decenii și au doi copii împreună, dar nu sunt căsătoriți oficial. Partenera președintelui a explicat anterior că oficializarea nu este o prioritate pentru ei, iar Dan însuși a declarat că și-ar dori să o ceară în căsătorie, dar consideră că momentul trebuie ales într-o perioadă mai liniștită. Și-a justificat refuzul unor propuneri anterioare prin faptul că nunta este o decizie de viață privată care nu trebuie să-și găsească loc în campaniile electorale.
Pe plan public, Grădinaru a devenit vizibilă după alegerea lui Dan în funcția de președinte, participând la activități dedicate educației, sănătății și protecției copiilor. A vizitat clinica de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul Marie Curie, a susținut dezbateri despre prevenirea adicțiilor și creativitate în rândul tinerilor, și a intervenit public pe teme legate de relația dintre părinți și copii. Prezența sa la evenimente internaționale a fost și mai marcantă: la New York, în marja Adunării Generale a ONU, a vorbit despre necesitatea unor reguli comune pentru protejarea copiilor în mediul digital; la Chișinău, a participat la conferințe pe siguranța online; în august, a fost la Kiev la Summitul Primelor Doamne și Primilor Domni, invitată de Olena Zelenska, unde a propus termenul „dârzenie” pentru un proiect internațional dedicat rezilienței.
Președintele a susținut public că participarea Mirabelei Grădinaru la aceste evenimente reprezintă o formă de diplomație care ajută România. El o prezintă drept facilitator al dialogului între organizații neguvernamentale, instituții publice și persoane care pot contribui la rezolvarea unor probleme sociale. Din perspectiva Palatului, rolul ei este acela de a prezenta inițiative românești în domenii precum sănătatea și sprijinirea vulnerabililor, dar și de a prelua exemple de bune practici din alte țări.
Aici intervine partea importantă: proiectul AUR nu doar restricționează accesul unei persoane neoficiale la delegații, ci definește clar ce înseamnă „statut oficial recunoscut de lege”. Conform inițiativei, doar soțul sau soția președintelui, recunoscuți prin căsătorie legală, pot participa la vizite externe și pot beneficia de decontarea cheltuielilor din fonduri publice. Textul prevede explicit că „Soțul sau, după caz, soția Președintelui României, poate face parte din delegația oficială și poate beneficia de suportarea din fonduri publice a cheltuielilor aferente deplasării externe, atunci când participarea este prevăzută de caracterul, programul ori protocolul oficial al vizitei”.
Restul categoriilor enumerate în proiect sunt stricte: angajați ai Administrației Prezidențiale, demnitari, reprezentanți ai autorităților publice, personal diplomatic și consular, experți, interpreți, personal tehnic și echipe de securitate, comunicații sau asistență medicală. Orice altă persoană, inclusiv o parteneră de viață neofficializată, nu ar putea beneficia de suportarea cheltuielilor din bugetul statului, și nici nu ar putea fi desemnată sau acreditată de Administrația Prezidențială pentru a reprezenta România la evenimente oficiale.
Ce înseamnă concret această lege
Din punct de vedere formal, măsura pare neutră și în aparență rationalizează utilizarea resurselor publice. Restricționează folosirea fondurilor, resurselor umane și tehnice ale statului „în beneficiul persoanelor fără un statut oficial recunoscut de lege” care însoțesc președintele la delegații, summmituri, ceremonii și întâlniri bilaterale sau multilaterale. În realitate, vizează direct situația din Palat.
Pentru Mirabela Grădinaru, decizia ar avea consecințe practice imediate: nu ar mai putea să însoțească oficial pe Nicușor Dan în vizitele externe finanțate de Administrația Prezidențială, iar participarea sa la evenimente internaționale ar trebui reinterpretată. Ea nu ar mai putea fi acreditată oficial pentru a reprezenta România la reuniuni internaționale, ceea ce ar reduce vizibilitatea sa și ar rescrie rolul pe care îl joacă acum pe scena publică.
Pentru Nicușor Dan, implicațiile sunt tot atât de sensibile: legea ar genera o diferență clară între ceea ce face acum (însoțit de partenera de viață în deplasări oficiale) și ceea ce ar putea face sub noua legislație. De fapt, detaliul care schimbă tot este acesta: nu doar că restricționează cheltuielile, dar forțează o alegere între viața privată și viața publică. Dacă dorește ca Mirabela să-l însoțească oficial în viitoarele deplasări, singura opțiune legală va fi căsătoria.
Un precedent politic periculos
Nu este prima încercare a AUR de a o viza pe partenera președintelui. În august, parlamentari ai formațiunii au propus un amendament la legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, care ar fi extins obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese asupra persoanelor apropiate ale funcționarilor publici. Ștergerea din text a acestei prevederi nu a făcut decât să confirme că presiunea parlamentară pe acest subiect rămâne vie și se-ntinde în mai multe direcții legislative.
Ceea ce face proiectul din această săptămână mai periculos este faptul că nu mai e doar o reglementare intern-administrativă. E o intervenție legislativă care defineșe o categorie de oameni pe baza unui statut marital. Asta deschide o ușă largă: ce alte categorii ar putea fi reglementate similar? Ce alte persoane din sfera puterilor executive, fără statut oficial evident, ar putea fi definite și restricționate prin lege?
Miza politică din spate
Conflictul nu e despre bani. Bugetul cheltuit pentru deplasările Mirabelei Grădinaru e microb comparat cu resursele unui stat. Miza reală e política. AUR și o parte din parlamentarii care susțin proiectul vor să demonstreze că pot pune presiune pe Palat și că pot modela comportamentul președintelui în detaliile vieții sale private. E o formă de control legislativ asupra vieții personale.
Pentru Dan, acceptarea legii ar fi o înfrângere publică: ar recunoaște că Parlamentul poate dicta cu cine se deplasează și cum și-o poate folosi pe partenera de viață în activitățile oficiale. Respingerea legii ar crea tensiune cu o forță parlamentară deja pozționată să fie critică. Refuzul de a se căsători cu Mirabela, sub presiunea legislativă, ar putea fi perceput drept capitulare în fața unui șantaj politic subtil.
Ce urmează
Proiectul va intra în dezbatere parlamentară în următoarele săptămâni. Vor fi sesiuni de audiere, ar putea fi depuse amendamente de alte grupuri parlamentare, și sigur vor fi declarații publice de la Palat. Punctul de sprijin pentru susținători e simplu: regulamentarea utilizării fondurilor publice e legitim; pentru oponenți, răspunsul e la fel de clar: definiția „statutului oficial” nu poate fi folosită ca instrument de control politic asupra vieții private.
Indiferent de ceea ce se va întâmpla cu această lege, mesajul e transmis și primit: Mirabela Grădinaru nu e o persoană privatizată în Background-ul Palatului, ci o figură publică care-și asumă o rol și care, prin asta, devine țintă a jocurilor politice. Președintele se-ntreabă acum cu seriozitate dacă o nuntă este cu adevărat doar o decizie de viață privată, sau dacă poate deveni o strategie de apărare în fața unui Parlament care încearcă să reformeze viața sa din legi.