În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 4:00 fix, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. România trece la ora de iarnă mai devreme decât în 2025, iar ziua de duminică va avea, pe hârtie, 25 de ore.
Schimbarea nu e nouă, dar data contează. Față de anul trecut, trecerea la ora standard are loc cu o săptămână mai devreme, ceea ce înseamnă că întunericul va veni mai repede în serile de octombrie. România revine la fusul orar UTC+2, după șapte luni petrecute la UTC+3, adică ora de vară. Contextul astronomic e relevant: echinocțiul de toamnă 2026 cade pe 23 septembrie, marcând momentul în care ziua și noaptea sunt aproape egale. De acolo, zilele se scurtează vizibil — câte două-trei minute pe zi — și schimbarea orei vine să „alinieze” programul oficial cu lumina naturală disponibilă.
Ce se întâmplă cu corpul tău în noaptea de 25 octombrie
Și mai e ceva, dincolo de simpla mutare a acelor ceasornicului. Organismul uman funcționează după un ritm intern — ritmul circadian — reglat în principal de lumina naturală. Când ceasul oficial sare brusc cu o oră, corpul nu sare odată cu el. Cei mai mulți oameni au nevoie de câteva zile ca să se readapteze: somnul devine mai agitat, concentrarea scade, starea de spirit poate fi afectată. Nu e hipocondrie, e fiziologie de bază.
Copiii mici și persoanele în vârstă resimt schimbarea mai acut, pentru că rutina lor de somn e mai rigidă. Iar oboseala acumulată în primele zile după trecerea la ora de iarnă se reflectă direct în atenția la volan — un detaliu pe care merită să-l iei în serios dacă ai drum lung în weekend-ul de 25-26 octombrie.
Cum te pregătești fără să faci din asta un proiect
Vestea bună e că adaptarea poate fi anticipată. Cu trei-patru zile înainte de 25 octombrie, poți muta ora de culcare și de trezire cu câte 15-20 de minute mai devreme, zi de zi. Corpul va ajusta treptat, fără șocul brusc al unui salt de o oră dintr-o singură noapte. Expunerea la lumina naturală în prima parte a zilei ajută ritmul circadian să se reseteze mai rapid. Mișcarea fizică — o plimbare, orice — face diferența.
În schimb, cafeaua și alcoolul seara îngreunează somnul de refacere, exact când ai nevoie de el. Iar ecranele înainte de culcare — telefon, tabletă, televizor — inhibă melatonina, hormonul somnului, și îți sabotează adaptarea. Practic: dacă schimbarea orei te afectează în mod obișnuit, nu lăsa totul pe seara de 24 octombrie. Începe din 20-21 octombrie.
De ce mai schimbăm ora de iarnă, dacă Europa vrea să renunțe
Istoria schimbării orei e mai veche decât pare. Germania a introdus-o prima, în 1916, în plină perioadă de război, strict din motive economice — să reducă consumul de energie electrică prin prelungirea orelor cu lumină naturală seara. Modelul s-a răspândit rapid în Europa, inclusiv în România. Parlamentul European a votat în 2019 să elimine această practică: fiecare stat membru urma să aleagă un singur fus orar și să rămână acolo. Dar statele membre nu au reușit să cadă de acord. Unele voiau ora de vară permanentă, altele pe cea de iarnă. Discuțiile s-au blocat, propunerea a rămas pe hârtie.
1
2
3
4Detaliul care schimbă tot: dacă România ar adopta ora de vară permanent, iarna soarele ar răsări la Timișoara după ora 9:00 — ceea ce ridică întrebări serioase despre productivitate și sănătate. Dacă ar rămâne la ora de iarnă, verile ar aduce amurg pe la 20:00, nu 21:30 cum suntem obișnuiți. Nu există o soluție perfectă, iar asta explică parțial de ce decizia europeană s-a împotmolit. Până când statele UE ajung la un consens, schimbarea orei rămâne obligatorie și se aplică unitar în ultimul weekend din octombrie și în ultimul weekend din martie. Noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026 e data fixă. Câștigăm o oră de somn — cel puțin teoretic. Corpul tău știe că nu e.