Nicușor Dan convoaca de urgență Consiliul Suprem de Apărare (CSAT) pentru joi, iar pe agenda se află o temă care nu mai poate fi amânată: securitatea Mării Negre.
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au intensificat în ultimele două săptămâni. Patru nave civile au fost deja scufundate sau avariate, iar suspiciunile privind autoria cad masiv asupra Rusiei. Aceste incidente nu sunt pur și simplu accidente izolate—ele frapează la inima unui coridor esențial de comerț global, prin care trec milioane de tone de mărfuri și, mai ales, produse agricole destinate piețelor internaționale. O întrerupere a acestei rute nu afectează doar România și Bulgaria; consecințele se resimt în întreaga lume.
Nicușor Dan a vorbit deja despre situație pe rețelele sociale, după o discuție telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova. Mesajul său a fost clar: aceste atacuri sunt o consecință directă a războiului rus din Ucraina și pun în pericol nu doar navigația, ci și livrările vitale de cereale și alte produse agricole către alte continente. România și Bulgaria au convenit să colaboreze pentru a promova măsuri mai stricte la nivelul UE și NATO, cu obiectivul de a asigura o navigație comercială mai sigură în apele mării.
Ministrul de Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, a anunțat la Berlin o strategie comună: un posibil moratoriu asupra atacurilor asupra navelor comerciale, o negociere trilaterală cu Turcia în calitate de mediator. Moscova nu a comentat oficial aceste declarații, dar realitatea pe teren spune altceva. Fiecare atac amplasează regiunea mai aproape de o criză mai largă.
Ședința CSAT de joi nu este o simplă întâlnire de rutină. Ea marchează momentul în care noul executiv român trebuie să ia poziție și să coordoneze răspunsul la o amenințare care nu se rezolvă prin diplomație blândă. Premierul Luca Niculescu, alături de miniștrii Apărării, Interne, Externe și Economiei, vor trebui să stabilească cum vor reacționa la următoarele atacuri și care vor fi prioritățile României în negocierile multilaterale.
Ce nu se știe azi, dar se va clarifica în zilele următoare, e amploarea sprijinului militar pe care România și aliații săi sunt dispuși să-l ofere pentru protejarea unui coridor comercial esențial. Marea Neagră nu e nici pe departe o problemă doar de geopolitică abstractă—e o chestiune de pâine pe mesă pentru milioane de oameni în lume. Pentru România, e chiar mai concret: legăturile economice cu Ucraina, prezența companiilor românești în regiunea rănită, dependența de coridorul Black Sea Grain Initiative. Fiecare atac e o umbră asupra economiei noastre și asupra stabilității regionale.
Potrivit surselor, ședința va reuni noii titulari din Guvern Niculescu, cu o agenție plină de decizii urgente. Ministrul Apărării Radu Oprea va trebui să prezinte o analiză de risc cu privire la amenințările actuale și la capacitățile defensive. Ministrul de Externe Dan Neculăescu va coordona poziția diplomatică. Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, va analiza impactul direct asupra comerțului și exporturilor românești. E o convergență de portofolii care reflectă o problemă cu dimensiuni multiple: militară, diplomatică, economică.
Atacurile cu drone în Marea Neagra nu sunt nici incidente oarbe nici răzbunări. Ele urmăresc o strategie clară: a interfera cu aprovizionarea Ucrainei și a forța o creștere a costurilor de transport maritime, astfel înclinând balanța către favoarea unui ocupant care crede că poate face legea pe acestă cale. România și Bulgaria, aflate în prima linie a acestei confruntări indirecte, trebuie să decidă cât de departe merg în sprijinul unui raspuns coordonat.
Următoarele zile vor fi cruciale. Nu doar pentru ceea ce se va decide joi în sediul CSAT, ci pentru cât de repede România poate mobiliza resurse și alianțe în sprijinul unui coridor comercial pus sub asediu. Marea Neagra e o apă care nu poate fi ignorată—și nici consecințele atacurilor asupra ei nu pot fi demonetizate ca o simplă problemă regională. E o criză globală care se joacă în apele românești.