Marți, 10 noiembrie, delegațiile Rusiei și Ucrainei au reluat negocierile directe la Abu Dhabi, sub medierea americană. Pentru prima dată de la începerea conflictului, discuțiile s-au axat pe o perspectivă mai largă decât încetarea focului — constructia unui sistem de securitate viabil pe termen lung, nu doar o pauză.
„Speranța nu este doar de a discuta chestiuni bilaterale și de a vedea cum să punem capăt războiului, ci și de a determina cum să stabilim relații bune de securitate între Ucraina, Rusia și Europa”, a spus Kushner la deschiderea negocierilor. Formularea era deliberat mai largă decât strigăturile obișnuite de pace — vorbea despre arhitectura securității europene, o temă care nu apare adesea în comunicatele oficiale ale acestui conflict.
Delegația rusă era condusă de Vladimir Medinski, consilierul lui Putin și veteranul acestor ronde de negocieri. Alături de el, miniștrii adjuncți Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, plus Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare, care se ocupă cu negocierile înalt-nivelului din februarie 2025. Din partea ucraineană, Rustem Umerov, acum șef al serviciului de informații externe, a condus delegația, însoțit de generalul Kiril Budanov, șeful de Cabinet al președintelui Zelenski. Uniunea Europeană și-a trimis și ea doi reprezentanți, din Comisia și din Consiliul European, o mișcare rară care semna că Europa trebuie să-și apere interesele la masă, nu să stea pe margine.
Componența delegațiilor spune ceva esențial: aceștia nu sunt negociatori politici obișnuiți, ci oamenii din spatele strategiei militare și de informații. Atunci când serviciile de informații iau locul diplomaților clasici, se discută despre lucruri concrete — alocări militare, garantii de securitate fizică, hărți și teritoriu. Nu despre fraze frumoase și gesturi simbolice.
Jared Kushner a adăugat în declarația sa un scop ambițios: „Avem nevoie de un sistem nou care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani. Să sperăm că acesta este ultimul război.” Cuvintele nu sunt de-a gata — rămân în aer o perspectivă pe care puțini mai îndrăznesc s-o rostească public în politica externă. Aceasta echivala cu a spune că nici Rusia, nici Ucraina, nici NATO nu pot intra din nou în conflict pe aceste teritorii. Era aproape o amenință voalată și, în același timp, o invitație.
Abu Dhabi nu era o alegere întâmplătoare. Emiratele Arabe Unite se poziționează din ce în ce mai mult ca mediator în conflictele globale, oferind o platformă „neutră” care nu jighnește nici pe Moscova, nici pe Occident. Dar neutralitatea în fiecare caz e relativ: pentru Rusia, o întâlnire în Golf e mai ușor de prezintă intern decât una în Europa; pentru Occident, e o dovadă că chiar și statele din regiune recunosc gravitatea situației și urgența unei soluții.
Runda din Abu Dhabi vorbea despre garanțiile de securitate pentru ambele părți după încetarea focului. Pentru Ucraina, asta înseamnă asigurări că Rusia nu va reocupa teritorii în viitorul apropiat. Pentru Rusia, pot fi condiții privind sarcini militare NATO în regiune sau acceptul Kievului de a nu se alinia la Pact. Pentru toți trei actorii — Rusia, Ucraina și Europa — „cadrul nou de securitate” ar putea dovedi dacă conflictul e pe cale de rezolvare sau doar în pauză.
Raporturile diplomatice între supuși și responsabili sunt mereu mărturii în sine. Faptul că delegații de rang înalt, inclusiv șefi de servicii de informații, se întâlnesc semnalează că vorbele sunt sprijinite de responsabilitate. Rusia a tras de timp prea mulți ani; Ucraina e obosită; Occidentul caută o ieșire acceptabilă. Abu Dhabi a fost momentul în care aceștia au trebuit să coboare din retorica de suprafață și să discute arhitectura viitorului.
Negocierile continuă, fără calendar public de închidere. Surse din delegația ucraineană sugerează că principalele obstacole rămân teritoriale și juridice — recunoașterea granitelor și statutul Crimeei. Dar faptul că aceste chestiuni se discută acum în format lărgit, cu Europa și SUA prezente fizic și nu doar aud pe telefon, schimbă dinamic. Aceasta nu mai e o problemă bilaterală pe care cei doi beligeranți o rezolvă în catacombele diplomatice. E o problemă continentală, cu miza securității globale.
Jared Kushner a lăsat o întrebare în suspensie: ce ar fi dacă aceasta ar fi chiar ultimul război din Europa? Răspunsul va depinde de ce se semnează la Abu Dhabi în săptămânile care vin.
