După doi ani în care nimeni nu a vorbit despre majorări, ministrul Muncii anunță oficial că pensiile vor crește de la 1 ianuarie 2027. Calculele preliminare arată un procent de 7,3%, dar cifra finală va fi decisă în negocierile bugetare care vor urma în următoarele săptămâni.
Florin Manole a fost clar în acest sens: majorarea va veni, iar faptul că pensiile au stagnat din 2025 până acum nu mai poate continua. Sunt aproape patru milioane de pensionari în România care așteaptă această veste, mulți dintre ei cu venituri care nu și-au permis chiar și un nivel de trai constant în perioada lipsei de ajustări.
Ce înseamnă concret majorarea anunțată
O creștere de 7,3% nu sună spectaculos, dar pentru pensionari este o diferență măsurabilă. Pentru o pensie de 2.000 de lei, aceasta ar însemna un spor de aproximativ 146 de lei lunar. Pentru pensiile mai mici, plafonul obișnuit se situează la cinci-șase sute de lei suplimentar. Dar Manole a fost precis: nu asta e promisiunea guvernului, ci doar rezultatul actual al calculelor legale. Lucrurile se pot schimba în urma discuțiilor cu ministerul Finanțelor și cu premierul, în funcție de mai mulți factori, de la datele statistice disponibile până la constângerile bugetare cu care se confruntă executivul.
Politicul din spatele cifrelor rămâne sensibil. România se află în plin proces de consolidare bugetară, iar pensiile reprezintă cea mai mare cheltuială din bugetul de stat pe partea de asigurări sociale. Marjele de manevră sunt mici. Cu toate acestea, Manole a insitat asupra unui punct: nu pensionarii trebuie să plătească din nou. După doi ani de blocare, aceștia merită o revenire la normal, iar guvernul ar trebui să găsească economii în alte direcții.
Sprijinul din decembrie și sistemul de plată
În decembrie, înainte de majorarea din ianuarie, pensionarii cu venituri mici vor primi al doilea transfer de sprijin din programul de solidaritate. Sumele sunt micuțe — 500 de lei pentru cei cu venituri de până la 1.500 lei lunar, 400 de lei pentru cei cu venituri între 1.500 și 2.000 de lei, și 300 de lei pentru cei între 2.000 și 3.000 de lei. Ministrul a recunoscut că aceste sume sunt doar un pansament, insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de sărbători. Ele nu sunt o înlocuire pentru o majorare reală, ci doar un buffer temporar.
Metoda de plată pentru aceste transferuri rămâne flexibilă. Pensionarii pot alege să primească banii pe card sau prin poștă, după preferință. Manole a exprimat o preferință clară pentru plăți în sistem bancar, invocând economiile pentru stat — comisioanele bancare costă de zece ori mai puțin decât serviciile poștale. Dar nu va forța pe nimeni. Aceasta e, în esență, o declarație de deschidere către o populație în parte rezistentă la schimbările administrative, multe persoane în vârstă preferând în continuare numerarul și interacțiunea directă cu oficiile poștale.
Tensiuni în coaliție și perspectiva viitoare
Tensiunile din coaliție nu sunt ascunse. Introducerea sprijinului pentru pensionari a generat dispute între partenerii guvernamentali, dar și discuții despre alte categorii vulnerabile — copiii cu dizabilități și familiile monoparentale. Negocierile sunt în curs, iar calendario pentru finalizare nu a fost anunțat clar.
Realitatea pentru pensionari rămâne dură. Chiar dacă majorarea va veni, și chiar dacă 7,3% se confirmă, creșterea puterii de cumpărare va fi marginală în contextul inflației din ultimii ani. Pensiile în România rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar o creștere de această magnitudine pur și simplu recuperează o parte din pierderile din perioada de stagnare. Calendarul e limpede: martie sau februarie vor fi lunile în care negocierile bugetare se vor finaliza, iar cifra exactă a majorării va fi anunțată oficial. Până atunci, Manole ar putea reveni cu clarificări, iar schimbările din coaliție ar putea afecta și aceasta. Dar pentru o populație de pensionari obosită de așteptări fără rezultate, aceasta e o știre pe care o primesc, în sfârșit, cu oarecare speranță.
