Meniu de duminică – Rețete tradiționale românești de post (sățioase și inedite)

Pentru o masă de duminică în perioada postului, vă propunem un meniu complet cu trei preparate tradiționale românești, simple dar deosebite. Aceste rețete autentice, deși pline de savoare, nu sunt foarte populare astăzi, oferind astfel o experiență culinară inedită. Meniul include un fel întâi (o ciorbă acră bogată în legume și „găluște” de post), un fel principal sățios pe bază de fructe și legume, și un desert de post din vechime, dulce și festiv.

Felul Întâi: Borș de burechiușe (ciorbă moldovenească de post cu ciuperci și fasole)

Borșul de burechiușe este o ciorbă acră tradițională din Moldova, preparată cu burechiușe – colțunași de post umpluți cu ciuperci („urechiușele babei”).

Această supă tradițională, originară din Moldova și Bucovina, se pregătește în mod special în perioadele de post, fiind servită la marile sărbători precum Ajunul Crăciunului . „Burechiușele” sunt mici colțunași de casă, umpluți cu ciuperci călite și fierți în borș (zeamă acră de tărâțe) alături de legume. Rezultatul este o ciorbă acrișoară și aromată, foarte hrănitoare datorită fasolei și aluatului, perfectă pentru a deschide masa festivă de duminică. Serviți borșul fierbinte, presărat cu leuștean proaspăt, alături de ardei iute murat – așa cum se obișnuiește la țară.

Ingrediente (4-6 porții)

• Pentru burechiușe (găluștele umplute): 300 g făină, ~150 ml apă caldă, 1 lingură ulei, un praf de sare (pentru aluat); 300 g ciuperci (hribi sau champignon), 1 fir de praz sau o ceapă, 2-3 linguri ulei, piper și sare (pentru umplutură).
• Pentru ciorbă: 200 g fasole boabe (ideal fasole albă mică, uscată, înmuiată peste noapte sau 1 conservă fasole fiartă), 2 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel, 1/4 țelină, 1 ceapă, 2 L apă, 500 ml borș autentic de tărâțe (sau zeamă de varză ori suc de lămâie după gust), 2 foi de dafin, 1 legătură leuștean, sare și piper după gust.

Mod de preparare

1. Pregătiți baza de ciorbă: dacă folosiți fasole uscată, fierbeți-o separat în apă (schimbați apa după primele clocote). Puneți apoi fasolea la fiert în ~2 litri de apă curată, adăugați morcovii, pătrunjelul, țelina și ceapa (toate curățate și tăiate cubulețe) și foile de dafin. Lăsați să fiarbă la foc potrivit până ce fasolea și legumele sunt bine pătrunse. (Dacă folosiți fasole fiartă la conservă, adăugați-o mai târziu, odată cu borșul.)
2. Preparați burechiușele: frământați un aluat elastic din făină, apă caldă, sare și ulei. Lăsați-l să se odihnească 15 minute. Între timp, tocați mărunt ciupercile și prazul/ceapa și căliți-le în ulei cu un praf de sare până scade lichidul și umplutura este gustoasă. Întindeți aluatul în foaie subțire (~2 mm) și tăiați-l pătrate (~5 cm). Puneți câte o linguriță de umplutură pe fiecare bucată, apoi îndoiți aluatul triunghi sau pătrat și sigilați bine marginile (puteți plia colțurile ca să semene cu niște urechiușe).
3. Finalizați ciorba: când legumele și fasolea sunt fierte, turnați în oală borșul acru (fiert separat înainte) și dați din nou în clocot. Potriviți de sare (și acreală după gust). Apoi adăugați burechiușele umplute în ciorbă și lăsați-le să fiarbă ~5 minute, până când se ridică la suprafață. Stingeți focul.
4. Servire: presărați din belșug leuștean verde tocat și puțin piper proaspăt măcinat pentru aroma finală. Borșul de burechiușe se servește fierbinte, ca prim fel, fiind o ciorbă acră bogată și reconfortantă. Tradițional, în satele moldovenești se mânca această ciorbă în post, alături de un păhărel de țuică și ardei iuți murați, fiind considerată o mâncare „de leac” care te revigorează . Poftă bună!

Felul Doi: Mâncare de prune uscate (tocăniță dulce-acrișoară de post, cu fasole și legume)

Mâncare tradițională de prune uscate – o tocăniță de post dulce-acrișoară, cu fasole și legume, foarte aromată și sățioasă.

Pentru felul principal, propunem o tocană de prune uscate, o rețetă rar întâlnită astăzi, dar foarte iubită odinioară în bucătăria românească de post. Este o mâncare sărat-dulce cu un gust surprinzător: combinația dintre prunele uscate (dulci, eventual afumate) și legume (ceapă, morcov, roșii) dă un sos bogat și aromat. Tradițional, această tocăniță se gătea în multe zone ale țării în perioadele de post, fiind o modalitate ingenioasă de a obține un fel principal sățios, plin de nutrienți, fără carne. Datorită proteinelor din fasole și zaharurilor naturale din fructe, preparatul este foarte hrănitor – bunicile spuneau că “te saturi, nici nu simți lipsa cărnii”. În același timp, dulceața prunelor și aroma de cimbru fac din această mâncare o adevărată delicatese festivă a postului.

Ingrediente (4 porții)

• 300 g prune uscate fără sâmburi (de preferat prune uscate natural; dacă sunt foarte uscate, se vor hidrata înainte).
• 1 conservă (400 g) fasole fiartă boabe (albă sau roșie), scursă și clătită (sau ~250 g fasole uscată fiartă separat).
• 3 cepe medii
• 2-3 morcovi
• 200 ml suc de roșii (sau 2-3 linguri pastă de roșii diluată în apă)
• 200 ml supă de legume (sau apă caldă)
• 2 linguri ulei
• 3 foi de dafin
• 1 linguriță cimbru uscat
• 1 linguriță boia dulce (paprika)
• Sare și piper negru după gust

Opțional: 1 lingură de zahăr pentru caramelizat (pentru un gust autentic, dacă doriți un sos mai dulce) și 1 lingură oțet (dacă preferați un contrast dulce-acrișor mai accentuat).

Mod de preparare

1. Pregătiți ingredientele principale: Dacă prunele sunt foarte uscate și tari, puneți-le la înmuiat în apă caldă pentru 20-30 de minute, apoi scurgeți-le. (Prunele uscate moi sau afumate ușor pot fi folosite direct.) Dacă folosiți fasole uscată fiartă în casă, aceasta trebuie fiartă în prealabil până devine fragedă.
2. Căliți legumele: Într-o cratiță încăpătoare, încălziți uleiul și adăugați cepele tocate mărunt și morcovii tăiați cubulețe. Presărați puțină sare și căliți la foc potrivit ~3-4 minute, până ce ceapa devine sticloasă.
3. Adăugați prunele și condimentele: Puneți în cratiță prunele uscate (scurse) și amestecați-le ușor cu legumele. Adăugați foile de dafin, cimbrul și boiaua. Lăsați totul să se călească împreună circa 1 minut, pentru ca aromele să se întrepătrundă.
4. Înăbușiți tocana: Turnați supa de legume fierbinte (sau apă clocotită) în cratiță, atât cât să acopere bine amestecul. Puneți capacul și lăsați să fiarbă la foc mediu până când morcovii și prunele se frăgezesc (aprox. 15-20 minute). Prunele se vor umfla ușor, iar lichidul va căpăta dulceața fructelor.
5. Adăugați fasolea și sucul de roșii: După ce legumele sunt pătrunse, adăugați boabele de fasole scurse. Turnați și sucul de roșii și amestecați. Lăsați tocana să mai fiarbă 5-10 minute fără capac, amestecând ocazional, până când sosul scade puțin și se îngroașă. Dacă doriți un gust mai caramelizat, acesta e momentul să adăugați zaharul: împingeți ingredientele într-o parte a cratiței, presărați zahărul pe fundul liber și lăsați-l să se topească și să se caramelizeze ușor, apoi incorporați în sos. Pentru un plus de aciditate, potriviți gustul cu un strop de oțet sau zeamă de lămâie (opțional).
6. Asezonați și serviți: Potriviți mâncarea de sare (țineți cont că prunele sunt dulci) și piper după gust. Scoateți foile de dafin. Tocănița de prune uscate se servește caldă, ca fel principal. Este consistentă și sățioasă – puteți să o oferiți simplă, cu pâine proaspătă, sau alături de o garnitură de orez ori piure de cartofi (pentru a “drege” dulceața sosului) . Decor (opțional): verdeață proaspătă (pătrunjel) sau câteva nuci tocate presărate deasupra. Savurați acest preparat rar și aromat, cu gust bogat de toamnă – o adevărată mâncare de post ca pe vremea bunicii !

Desert: Turte cu nucă și miere (Scutecele Domnului – desert de post moldovenesc)

(Turte de Crăciun cu nucă sau cânepă – rețeta de julfă, Pelincile sau Scutecele Domnului | Savori Urbane) Turte de post cu nucă – desert tradițional rustic, preparat din foi subțiri de aluat nedospit, însiropate cu miere și presărate cu nucă măcinată.

Încheiem meniul cu un desert tradițional de post, foarte simplu, dar cu adevărat festiv: turtele cu nucă și miere. Acest dulce strămoșesc, cunoscut și ca “Pelincile (Scutecele) Domnului” în Moldova, se pregătește în mod special în post (mai ales de Crăciun) și este păstrat din generație în generație în satele românești ( Desert tradițional românesc de post : Turte cu nucă și miere). Turtele sunt practic foi subțiri de aluat (lipii nedospite) coapte pe plită sau tigaie, apoi unse cu sirop de miere și presărate din belșug cu miez de nucă măcinat. Se obține un fel de prăjitură stratificată sau chiar o salată dulce (dacă foile se rup bucăți și se amestecă cu siropul și nuca). Gustul este minunat – frust, dulce și parfumat, cu arome de nucă prăjită și miere. Deși extrem de modest ca ingrediente, acest desert are o semnificație ritualică și aduce pe masa de post autenticitatea bucătăriei de altădată.

Ingrediente

• 500 g făină albă
• ~300 ml apă (cât să formeze un aluat potrivit de tare)
• 1/2 linguriță sare

Pentru sirop și umplutură:

• 200 g miere de albine (sau 150 g zahăr, în post mierea este permisă)
• 250 ml apă fierbinte (pentru diluat mierea)
• 300 g miez de nucă măcinat (sau pisat grosier)
• Arome opționale: zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie sau portocală (se pot adăuga în sirop)

Mod de preparare

1. Frământați turtele: Într-un bol mare puneți făina și sarea. Turnați treptat ~300 ml apă călduță și amestecați, apoi frământați un aluat omogen, elastic și destul de tare (consistența aluatului de tăiței de casă). Ajustați cu puțină făină sau apă dacă e nevoie. Lăsați aluatul să se odihnească ~10 minute, acoperit, ca să devină mai ușor de întins.
2. Coaceți foile: Împărțiți aluatul în 4-6 bile egale. Întindeți fiecare bucată cu sucitorul în foi foarte subțiri (cât o clătită mare, de 1-2 mm grosime). Încingeți o tigaie largă (sau o plită tradițională, dacă aveți) – fără ulei, turtele se coc uscate. Coaceți fiecare foaie pe ambele părți ~1-2 minute, până se rumenește ușor și face bășicuțe (aveți grijă să nu le ardeți). Foile trebuie să iasă ușor crocante și uscate. Scoateți-le pe o farfurie și lăsați-le să se răcească.
3. Pregătiți siropul: Într-un vas, amestecați mierea cu 250 ml apă fierbinte până se dizolvă complet, obținând un sirop de miere dulce. (Dacă folosiți zahăr în loc de miere, caramelizați ușor zahărul într-o cratiță, apoi stingeți cu apă fierbinte și fierbeți până se dizolvă caramelul, obținând un sirop auriu – variantă de sirop ars). Aromați siropul, dacă doriți, cu vanilie sau coajă de citrice.
4. Asamblați desertul: Există două moduri tradiționale de prezentare:
   • Turte stratificate (prăjitură): Așezați prima foaie pe un platou și însiropați-o bine cu amestecul de miere (puteți folosi o lingură sau pensulă). Presărați deasupra un strat generos de nucă măcinată. Continuați cu următoarea foaie, pe care o puneți peste prima, apoi iar sirop și nucă, și tot așa, suprapunând toate foile. La final ungeți deasupra cu sirop și acoperiți cu ultimul strat de nucă. Lăsați turta cu nucă la înmuiat câteva ore (sau peste noapte, la rece), pentru ca foile uscate să absoarbă siropul și să se frăgezească. În momentul servirii, tăiați turta în pătrate sau romburi, ca pe un tort. Veți obține un desert aspectuos, format din straturi alternante de foi și nucă, extrem de aromat.
   • Turte rupte în castron: Rupeți sau tăiați foile coapte în bucăți mai mici (pătrățele). Puneți-le într-un castron încăpător. Turnați peste ele tot siropul fierbinte cu miere și presărați nuca măcinată. Amestecați uşor, astfel încât bucățile de turtă să se îmbibe uniform cu sirop și nucă. Acoperiți vasul și lăsați-l să stea cel puțin 1-2 ore, până când turtele se înmoaie bine. Veți obține o “salată” dulce de post, cu bucățele de aluat însiropat și multă nucă, numai bună de mâncat cu lingura.
5. Servire: Turtele cu nucă și miere se servesc la temperatura camerei. Sunt dulci, saturate de sirop și cu gust intens de nucă prăjită, amintind de cele mai vechi tradiții culinare. Acest desert simplu, din doar câteva ingrediente naturale, era modul în care bunicii noștri se bucurau de ceva dulce în zilele de post, păstrând tradițiile și simbolistica vremii ( Desert tradițional românesc de post : Turte cu nucă și miere). Bucurați-vă de ele ca atare, ca pe o prăjitură rustică, alături de cei dragi – veți simți cu siguranță savoarea autentică a bucătăriei românești de odinioară!