Premierul desemnat Luca Niculescu pregătește o restructurare de amploare a administrației centrale: viitorul Guvern va avea 17 ministere, iar printre noutăți se numără crearea unui Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială.
Ce se întâmplă, de fapt, reflectă o mișcare mai amplă la nivel european și mondial. Inteligența artificială nu mai este o tecnologie de viitor — este prezentă deja în administrația publică, în sănătate, în educație, în economie. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să pună în aplicare AI Act-ul european, un regulament care a intrat în forță și care impune reguli stricte pentru dezvoltarea, testarea și implementarea sistemelor de inteligență artificială. Să ai un minister dedicat acestui domeniu nu este o fantezie sau un gest de modernism. Este o necesitate practică.
Alegerea unui tehnnocrat pentru această funcție — potrivit informațiilor din negocieri, ar putea fi vorba de Bogdan Dumitru sau o altă persoană fără apartenență politică — sugerează că structurile de putere înțeleg că domeniul asta cere competență tehnică de nivel înalt, nu doar abilitate politică. Președintele Dan, care pe parcursul carierei sale a pus accent pe digitalizare și modernizare, pare să-și lase amprenta asupra acestui portofoliu.
Doar că, până acum, România nu a reușit să cristalizeze o strategie clară pentru inteligența artificială. Nici măcar nu e clar, în detaliu, ce exact va face acest nou minister. Va prelua responsabilități de la alte instituții? Va coordona doar? Va avea putere reglementară? Informațiile publice sunt vagi. Și asta e o problemă.
În ultimii ani, România a avut mai multe restructurări în domeniul comunicațiilor și tecnologiei. A existat Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, apoi Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Cel mai recent s-a numit Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării — dar a fost desființat la sfârșitul anului 2024, în urma unei reorganizări mai ample a administrației centrale. Responsabilități legate de digitalizare au migrat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cele de cercetare au ajuns la Autoritatea Națională pentru Cercetare.
A fost, pur și simplu, o risipă. Crearea unui nou minister dedicat IA nu ar trebui să se termine în același mod — cu transferuri de competențe, cu suprapuneri jurisdiccionale, cu instituții care nu știu cine răspunde de ce.
Detaliul care schimbă perspectiva: AI Act-ul european nu este doar teorie. Are dată de implementare, are obligații concrete pentru fiecare stat membru. România trebuie să desemneze autorități competente care să supravgheze conformitatea cu regulamentul. Trebuie să existe mecanisme de control, de contestare, de aplicare a sancțiunilor. Fără o structură ministerială clar definită și cu autoritate, aceste obligații vor rămâne pe hârtie.
Atunci când o companie din România — sau o firmă străină care lucrează pe piața română — va dezvolta un sistem de IA cu risc ridicat (și AI Act-ul definește cu precizie ce înseamnă asta), cine va verifica conformitatea? Cine va face audituri? Cine va ordona modificări dacă sistemul prezintă riscuri pentru drepturi fundamentale? Dacă ministerul nu are competență clară și resurse dedicate, răspunsurile vor fi haotice. Și Europa va observa asta.
Pe linia internă, oportunitatea este la fel de mare. Industria de inteligență artificială din România ar putea beneficia de sprijin coordonat — finanțare, formare, reglementări care nu sufocă inovația dar asigură siguranță. Pentru asta ai nevoie de o structură care stie ce face și care poate lua decizii rapide. Un minister pentru IA, dacă e construit solid, ar putea fi acel catalizator.
Dar sunt semne de întrebare serioase. Cum va funcționa relația cu Ministerul Economiei, care are digitalizarea printre atribuții? Cum cu Ministerul Internelor, care gestionează securitatea cibernetică? Cu Ministerul Justiției, care ar trebui să se gândească la aspectele legale ale IA? Răspunsurile la aceste întrebări vor determina dacă noul minister devine util sau doar o poză în presa de specialitate.
Următorul pas este clar: structura și atribuțiile ministerului trebuie definite prin decret de organizare și funcționare, iar acord trebuie să existe între PSD și președintele Dan asupra acestor prerogative. Se anunță o decizie pentru săptămânile viitoare. România face un pas care era necesar de mult — recunoașterea că inteligența artificială merită loc la masă guvernamentală. Rămâne să vedem dacă acel loc va fi bine așezat.