Pentru inceput trebuie sa formati straturile, incepand lucrul de toamna sau iarna cand nu este foarte frig, iar astfel vor aparea primele plante. Terenul este de peferat sa fie insorit si pe cat posibil protejat de vant. Indepartati plantele nefolositoare, smulgeti buruienile din pamant si ca sa cresteti calitatea pamantului intoarceti pamantul si acoperiti-l cu compost.
Legumele prefera pamantul neutru, care nu este nici prea acid, nici prea bazic. Acesta trebuie sa fie afanat si permeabil. Incercati pe cat posibil sa indepartati pietrele din pamant si astfel stratul de sus va fi bine afanat. Plantele se vor semana in randuri, pastrand distanta corespunzatoare intre acestea, in functie de marimea lor.
Inainte de a planta sau semana, trebuie sa udati bine straturile dupa care sa asezati bine rasadurile sau semintele in cuiburi. Trebuie sa puneti rasadurile la o adancime corespunzatoare cu cea care a fost inainte. Continuati udarea pana veti obtine un pamant oarecum noroios.
Ca sa va puteti folosi la maxim de gradina dumneavoastra o perioada mai lunga de timp, trebuie sa cunoasteti perioada de recoltare a fiecarei plante. Cel mai bine este sa folositi metoda rotirii culturilor. Impartiti portiunea de pamant in trei si din trei in trei ani schimbati legumele. Plantati printre legumele care necesita mult loc, legume care cresc repede si care se recolteaza mai des. Nu uitati sa faceti mai multe carari in gradina ca sa aveti acces la toate legumele.
In urma studiilor realizate de specialisti s-a ajuns la concluzia ca sunt mult mai reusite culturile mixte decat monoculturile. Deoarece se coc in perioade diferite si sunt tipuri diferite, ele au nevoie de substante nutritive diferite. Un avantaj care decurge de aici este faptul ca culturile mixte prelucreaza mai bine substantele nutritive din pamant.
Ca sa puteti realiza o cultura mixta, trebuie sa aveti foaarte mare grija de pamant., adaugandu-i periodic compost. Culturile mixte sporesc activitatea microorganismelor, adica se autoingrasa si gradina nu trebuie sapata foarte des. De asemenea, si ramelor le place sa se plimbe printre aceste legume, ajutand astfel la afanarea solului. In acest fel este suficient daca veti misca putin pamantul cu furca primavara si daca veti presara compost.
Inmultirea plantelor prin seminte.Marea majoritate a plantelor de apartament se inmultesc pe cale asexuata (vegetativa) – prin butasire, divizarea (despartirea) tufei, drajoni, stoloni, muguri adventivi, marcotaj, altoire. Numarul plantelor care se inmultesc pe cale sexuata (prin seminte) este mai mic.
Inmultirea prin seminte
Duce la obtinerea unui numar mare de plante, dar acestea nu mostenesc in totalitate caracteristicile identice de la planta-mama (pot avea forme si culori diferite, datorita hibridarii).
Astfel, seria de boli transmisibile descendentilor este mult mai redusa in comparatie cu inmultirea vegetativa. Multe seminte de plante germineaza repede, fara nici o pregatire speciala. Numai semintele de palmieri trebuie “pregatite” dinainte, pentru a grabi germinatia; acestea se tin in apa calda (25-30°C) timp de 24-72 ore – apa se poate schimba de de 2-3 ori -, dupa care se scot din apa si se planteaza.Iata pasii pe care trebuie sa ii urmati inainte si dupa semanatul semintelor:
– pregatiti recipientele (ladite, ghivece, caserole) si asigurati-va ca au gauri pentru drenaj;
– umpleti vasele cu un amestec de pamant dinainte pregatit, compus din mranita, turba si nisip in parti egale;
– nivelati pamantul si tasati-l usor;
– semanati semintele cat mai uniform, in strat subtire, la suprafata (individual sau prin imprastiere);
– acoperiti semintele cu un strat de pamant fin sau cu nisip uscat. Nu acoperiti semintele foarte fine, pentru ca ele se vor amesteca imediat in pamant si in plus sunt unele care au nevoie de lumina pentru a germina (begonia de exemplu). Semintele de marime mijlocie si mare se seamana in randuri, cu 2-3 cm distanta intre ele si pana la 3 cm adancime. Stratul de pamant cu care se acopera semintele trebuie sa fie egal sau cu numai putin mai mare decat diametrul semintei;
– dupa insamantare umeziti bine pamantul cu o stropitoare cu sita fina sau cu un pulverizator;
– asezati ghivecele in fata unei ferestre luminate, dar nu cu soare direct;
– verificati mereu cat de umed e pamantul si aveti grija sa nu se usuce.
Atentie ! Apa de udat trebuie sa fie la temperatura mediului.Dupa ce semintele au germinat si au crescut, rariti plantele inghesuite si, cand au 3-4 frunze, transplantati-le in ghivece individuale cu dimensiuni de 4×4 pana la 7×7 cm, cu grija ca sa nu se rupa radacinile.
Calendarul gradinii de legume
FEBRUARIE
– Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.
– Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate – in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
– si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
– replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete)
– insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate)
– plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor
– plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
– in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
– se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
– se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
– se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie
– fertilizarea suplimentara cu azot
– dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
– se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
– in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;
– pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.
APRILIE
– pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
– radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
– se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
– de la mijlocul lunii incepe:
– plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
– semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;
– semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
– se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
– plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
– semanatul porumbului;
– semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
– la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
– Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
– În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.
MAI
– incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
– inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
– plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;
– rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
– daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
– pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
– foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
– este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
– daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
– intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
– continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.
IULIE
– Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.
AUGUST
– grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
– continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
– strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
– spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient;
– fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare;
– pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
– continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
– in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
– incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri;
– nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;
– daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
– pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.
- Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castravetise aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.
OCTOMBRIE
– se scot cartofii de toamna;
– morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita;
– se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
– rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
– se recolteaza varza si se pune la murat;
– se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
– se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
– se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
– se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
– Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam – ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
– se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
– se aduna porumbul care este copt;
– se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
– pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
– pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
– sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
– se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
– zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
– varza se recolteaza tot acum;
– toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.
Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Denumirea plantei: cicoarea (Cichorium intybus)
Familia: Compositae
Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii noiembrie.
Perioada si organul de recoltare: in scopuri medicinale pot fi utilizate partile aeriene, care se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire a plantei, in lunile iulie-august, cind tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacinile se recolteaza in septembrie-octombrie.
Boli in care se utilizeaza: in furunculoza si acnee (sub forma de ceai,in asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati). In angiocolite, deschinezii biliare, constipatii cronice, in alimentatie planta este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati gastrice.
Uz intern: angiocolita, colicistita, tuse, insuficienta cardiaca, seboree.
Uz extern: vindecarea ranilor si taieturilor.
Retete: Decoct – 2 lingurite de radacina maruntite in 200ml apa rece, se fierbe 5 minute, se bea caldut in 3 reprize, inainte de mesele principale.
O cura de 2 saptamini cu ceai de cicoare ajuta la cresterea secretiei de bila, a celulelor hepatice diminuate, mai ales in cazul consumatorilor de alcool.
