„Sunt absolut convins că în luna septembrie președintele va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară”, a declarat Eugen Tomac, consilier prezidențial. Declarația vine în timp ce prima condiție constituțională pentru declanșarea alegerilor anticipate a fost deja îndeplinită — iar termenul de 31 august pentru jaloanele PNRR se apropie periculos de repede.
România se află din nou în criza de guvernare, un teritoriu traversat de prea multe ori în ultimii ani. De data asta, costurile blocajului sunt cuantificabile: rectificarea bugetară amânată, negocierile cu Comisia Europeană suspendate, decizii economice majore pe care niciun guvern interimar nu le poate lua. Tomac a vorbit luni seară cu o claritate neobișnuită pentru un consilier prezidențial: a dat un calendar concret și a spus că alegerile anticipate, deși constituțional posibile, sunt un scenariu pe care România nu și-l poate permite acum.
Tensiunea economică forțează mâna politicienilor
„Economia nu așteaptă negocierile politice” — formula lui Tomac e uzată de întrebuințare, dar are acoperire reală în momentul de față. România are nevoie urgentă de trei lucruri: o rectificare bugetară, un buget realist pentru anul următor și finalizarea negocierilor pe jaloanele critice din PNRR, cu termen fix la 31 august. Niciuna dintre acestea nu se poate rezolva cu un executiv interimar, care are competențe limitate și nu poate angaja statul în decizii de amploare.
Consilierul prezidențial a spus că a purtat discuții cu lideri din toate partidele fostei coaliții, inclusiv cu Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale. Concluzia comună: nevoia unui nou guvern e recunoscută de toată lumea. Dacă această recunoaștere se va transforma în voturi concrete pentru un premier rămâne, deocamdată, întrebarea fără răspuns.
Alegerile anticipate — soluție legitimă, scenariu nedorit
Tomac a recunoscut explicit că alegerile anticipate reprezintă o soluție democratică și constituțională. Nu le-a exclus, dar a argumentat de ce trebuie evitate acum: România a trecut prin alegeri în 2024, cu episodul anulării primului tur prezidențial și cu tensiunile sociale care au urmat. „Am avut alegeri cu consecințe dureroase pentru societatea noastră”, a spus consilierul. Noi alegeri în toamnă ar însemna luni de campanie, cheltuieli publice semnificative și, cel mai probabil, un parlament cu o configurație similară celei actuale — adică aceeași problemă redeschisă de la zero.
Blocajul actual nu vine din lipsa soluțiilor tehnice, ci din incapacitatea partidelor de a pune interesul comun înaintea celui electoral pe termen scurt. Tomac a formulat asta cu delicatețe: „s-au gândit la confortul partidelor.” Mesajul real e mai aspru — și vine dintr-un consilier al președintelui, nu dintr-un oponent politic.
Cine va fi premierul și de ce contează mai întâi majoritatea
În spațiul public circulă trei nume: Sorin Grindeanu, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și Eugen Tomac însuși. Întrebat direct dacă ar accepta funcția de premier, Tomac a evitat orice angajament. Nu e o simplă eschivă: un premier, indiferent cât de competent, cade la primul vot de învestire dacă partidele nu s-au înțeles înainte. Tomac a spus-o explicit — „cel mai important este să avem o majoritate capabilă să susțină învestirea unui nou guvern.” Numele vine după, nu înainte.
Consultările pe care președintele Nicușor Dan le va convoca cu partidele nu sunt o formalitate — pot dura zile întregi și condiționează întreg calendarul de până la finalul lui septembrie. Dacă negocierile eșuează și de această dată, scenariul alegerilor anticipate devine nu doar posibil, ci inevitabil. Termenul PNRR de 31 august nu lasă marjă de eroare. Iar cine va plăti prețul unui eventual eșec — partidele sau cetățenii — e o întrebare la care răspunsul e, din păcate, deja știut.