Platforma digitală E-Sănătatea, finanțată cu peste 100 de milioane de euro din fonduri europene, a fost lansată oficial pe 1 septembrie 2026, însă mii de pacienți și medici nu au reușit să o folosească în prima zi. Dosarele medicale au rămas inaccesibile, iar furnizorii de servicii medicale nu erau înrolați în sistem.
Proiectul face parte dintr-un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență — documentul prin care România accesează fonduri europene post-pandemie în schimbul unor reforme și investiții cu termene clare. Digitalizarea sănătății era unul dintre angajamentele explicite ale acestui plan, ceea ce face că întârzierile funcționale au implicații ce depășesc sfera administrativă internă.
Platforma E-Sănătatea este concepută să centralizeze istoricul medical complet al fiecărui pacient din România: consultații, investigații, rețete, internări. Teoretic, un medic care consultă un pacient pentru prima oară ar trebui să vadă instant antecedentele relevante, fără să aștepte dosare fizice sau informații furnizate de pacient din memorie. Acest tip de sistem există în mai multe state europene și este considerat, conform literaturii medicale internaționale, un instrument care reduce erorile de diagnostic cauzate de lipsa de informație.
Realitatea din prima zi a fost diferită. Utilizatorii care au intrat pe platformă pe 1 septembrie au găsit o interfață incompletă, cu funcționalități care nu răspundeau solicitărilor. Accesul la dosarul medical personal s-a dovedit imposibil pentru cei care au încercat. Medicii din cabinete nu puteau folosi nici ei sistemul — parțial din cauza problemelor tehnice, parțial pentru că nu fuseseră instruiți în prealabil cu privire la utilizarea lui.
Oficialii au invocat traficul mare din prima zi ca explicație pentru unele dintre disfuncționalități. Doar că problema nu s-a rezumat la supraîncărcarea serverelor: furnizorii de servicii medicale nu erau încă înrolați în platformă, ceea ce a făcut imposibilă utilizarea completă a sistemului, indiferent de volumul de trafic. Suma alocată proiectului — peste 100 de milioane de euro — a alimentat și mai mult nemulțumirea publică.
Cine este afectat și cum
Impactul imediat al disfuncționalităților a fost resimțit diferit, în funcție de categorie. Pacienții care voiau să verifice propriul dosar medical nu au putut face asta. Medicii care ar fi trebuit să folosească platforma în cabinet au lucrat, în continuare, cu metodele vechi.
Un segment aparte îl reprezintă persoanele în vârstă. Chiar și în condițiile în care platforma ar fi funcționat tehnic, această categorie se confruntă cu obstacole suplimentare: familiarizarea cu o aplicație digitală nouă, necesitatea unui dispozitiv compatibil și, în multe cazuri, lipsa sprijinului în folosirea tehnologiei. Potrivit sursei, persoanele în vârstă vor întâmpina dificultăți în utilizarea E-Sănătatea, în timp ce tinerii ar putea beneficia pe termen mai lung de accesul la propriile informații medicale. Lipsa instruirii medicilor este un alt element semnalat explicit — fără această pregătire, platforma rămâne un instrument teoretic, indiferent de bugetul alocat.
Ce urmează: RowWallet și digitalizarea serviciilor publice
Ministerul Afacerilor Interne pregătește o aplicație separată, numită RowWallet, care va transforma telefonul mobil într-un portofel digital ce va putea conține permisul de conducere, cartea de identitate sau cardul de sănătate. Aplicația este inspirată din modelul portofelului european pentru identitate digitală și nu este încă disponibilă — lansarea este estimată pentru anul viitor. Oficialii au declarat că prin RowWallet utilizatorii vor putea deschide conturi bancare direct de pe telefon.
Digitalizarea sănătății nu este un proces simplu în nicio țară. Sistemele care funcționează astăzi în state precum Estonia sau Danemarca au fost construite în etape, pe parcursul mai multor ani, cu investiții consistente în infrastructură și în formarea personalului medical. România pornește de la un deficit de infrastructură digitală în sănătate și de la un nivel inegal de acces la tehnologie în rândul populației, ceea ce face că termenele asumate prin PNRR sunt, în același timp, necesare și dificil de respectat.
Ce pot face pacienții acum
Deocamdată, platforma E-Sănătatea nu oferă acces funcțional la dosarul medical pentru majoritatea utilizatorilor. Pacienții care au nevoie urgent de informațiile din istoricul lor medical ar trebui să se adreseze direct medicului de familie sau medicului specialist care le-a urmărit situația, pentru a obține documente sau informații relevante pe căile clasice.
Pentru orice situație medicală urgentă sau pentru decizii legate de sănătate, recomandarea rămâne consultarea directă a unui medic — un sistem digital, oricât de bine pus la punct, nu înlocuiește evaluarea clinică individuală.