În funcţie de zonă, ţuica poartă şi alte denumiri: horincă, palincă, răchie sau şliboviţă. În funcţie de concentraţia de alcool ţuică este obişnuită, cea care are în jur de 24-28 grade, ţuică bătrână de 32-48 grade şi horincă în jur de 50- 55 grade. Cert este că nicio ţuică nu coboară sub 24% concentraţia alcoolică.
Consumul moderat de țuică înainte de masă poate avea efecte benefice asupra sistemului digestiv și cardiovascular, datorită compoziției sale bogate în compuși bioactivi. Alcoolul etilic în cantități mici stimulează secreția sucurilor gastrice, favorizând digestia și accelerând procesul de metabolizare a grăsimilor. De asemenea, polifenolii și antioxidanții naturali prezenți în țuica tradițională pot contribui la reducerea stresului oxidativ și la îmbunătățirea funcției endoteliale.
Prin efectul vasodilatator, un consum controlat poate ajuta la menținerea flexibilității vaselor de sânge, facilitând circulația și prevenind depunerile excesive de lipide. Totodată, țuica poate influența pozitiv metabolismul lipidic, având un rol potențial în reglarea nivelului de colesterol LDL („rău”) și în creșterea colesterolului HDL („bun”).
Deşi mulţi o consideră nocivă, băută cu măsură, ţuica are proprietăţi excelente pentru sănătate:
1. Topeşte grăsimea de pe vase
Ţuică însoţeşte mâncărurile grase: o slăninuţă, o friptură de porc sau un preparat tradiţional din carne se sting cu o gură de ţuică. Toate acestea se depun acolo unde nu ţi-ai dori. Noroc cu zeamă prunelor, că are efect asupra digestiei şi a metabolizării grăsimilor.
Şi, dacă mai vrei un argument în plus în favoarea consumului de ţuică acesta vine de la cercetătorii americani, care au descoperit o enzima în ţuică de prună. Enzima cu pricina reduce depunerile de colesterol de pe vasele inimii. Prin urmare, dacă bei zilnic 32 ml ţuică de prună, vei ţine la distanţă bolile de inima cauzate de arteroscleroză.
2. Ţuică fiartă, în zilele friguroase
Medicii nu recomandă consumul de alcool în zilele friguroase. Cu toate acestea, românii nu se abţin să se încălzească cu un pahar cu vin fier sau o cană cu ţuică fiartă. Dacă stai în casă, la gură sobei sau în pat la căldurică în perioada geroasă, poţi gustă puţină ţuică fiartă în care să pui zahăr, o lingură de fulgi de ciocolată sau 2-3 cuişoare şi 2-3 boabe de piper. Nu te repezi s-o bei fierbinte! Dacă o consumi caldă, îţi va face bine.
Va pune sângele în mişcare, va activă funcţiile hepatice şi biliare, fiind indicată în dischineziile biliare, în disfuncţiile ficatului cauzate de slabă irigare cu sânge a acestuia, precum şi în constipaţiile cauzate de alimentaţie.
3. Arde prânzul cu zeamă de prune
Ţuică, fiartă sau nu, se bea în cantităţi mici, înainte de masă de prânz. Lângă nişte jumări de porc şi ceapă roşie sau slănină şi brânză, ţuică merge pe gât că unsă. Pe post de aperitiv înainte de un prânz copios, ţuică ajută la digestie. Alege-o însă pe cea mai slabă şi încearcă să nu bei mai mult de păhăruţ de 50-60 ml (în cazul bărbaţilor) sau 25-35 ml (în cazul femeilor).
Dacă eşti servit la cină cu o ţuică bună, chiar dacă e ceva mai tare, păstrează doză de 50 ml (pentru bărbaţi), respectiv 40 ml (pentru femei). Sub nicio formă nu mai bea ţuică după terminarea mesei de seară și nici la prima ora, înainte sau după micul dejun!
Cu toate acestea, beneficiile sunt strict legate de un consum moderat (aproximativ 30-50 ml) și nu trebuie interpretate ca o recomandare pentru consum excesiv, care poate avea efecte negative asupra ficatului, sistemului nervos și sănătății generale.
