Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis-o în judecată pe Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS România, pentru ultraj. Europarlamentara este acuzată că a amenințat și insultat doi polițiști care au mers la locuința sa pentru a-i înmâna o amendă.
Dosarul pornește de la un incident din decembrie 2024, când polițiștii au sosit la adresa casei Șoșoacăi pentru a o notifica cu o amendă contravențională. Amendata era legată de faptul că europarlamentara s-a filmat în cabina de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, gest interzis de lege. Ea a postat apoi video-ul pe rețelele de socializare, publicând imaginile din motive evidente.
Conform raportului procurorilor, în momentul în care polițiștii și-au comunicat intenția, Șoșoacă a intrat în ce rechizitoriul descrie drept o „stare de surescitare”. Aceasta a invocat statusul său de demnitar public, spunând: „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă?” După refuzul de a primi amenda, situația s-a agravat. Șoșoacă le-a urmărit pe polițiști pe stradă, adresîndu-le injurii: „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” și „scârbe nenorocite”. Nu s-a oprit la insulte verbale face-to-face.
Amenințările s-au extins apoi în mediul online. Șoșoacă a transmis un live pe TikTok și Facebook, în care vorbea deschis despre intenția de a pune mâna pe oamenii legii. Expresiile folosite au fost directe și eficace în a transmite pericol: „Mamă, dacă n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă… de, de, m-am săturat”. Și-a continuat monologul cu precizări la fel de explicite: „Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai… M-am săturat”. Amenințările nu s-au oprit nici aici. Șoșoacă a promis că va angaja „bodyguarzi” și a spus: „Cum se apropie unul de ușă, pac, să-i zboare creierii”.
Procurorii au observat că aceste amenințări transmise în direct pe platformele de socializare au fost vizionate și percepute de polițiștii respectivi, care au raportat că au trăit o stare de temere în urma lor. Asta e punctul critic în definirea infracțiunii de ultraj. Nu e doar vorba de insulte – oamenii legii au fost din nou confruntați cu amenințări de violență personală, iar comunicarea publică a acestora a amplificat efectul intimidării.
Securitatea personală a agenților de forță publică e o chestiune semnificativă în justiție. Atunci când cineva cu profil public și influență amenință deschis membri ai instituțiilor de aplicare a legii, chiar și pe rețelele sociale, nu e vorba de o dispută privată. Mesajele amplificate pe platforme cu mii de urmăritori creează un context de violare a demnității și autorității funcțiilor de stat. În România, ultrajul reprezintă o infracțiune care vizează respectul pentru instituții, nu doar sentimentele personale.
Parchetul a decis ca Șoșoacă să fie trimisă în judecată în stare de libertate, pentru două infracțiuni de ultraj. Dosarul e acum pe masa Curții, care va examina probele și va hotărî dacă faptele au fost întemeiate și care ar trebui să fie pedeapsa, dacă se confirmă vinovăția.
Este relevant de notat că Șoșoacă a mai rămas în atenția autorităților și în alte momente. Nu cu mult timp înainte, Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea sa de a-și recăpăta imunitatea parlamentară. Statutul ei de europarlamentar o protejează în anumite aspecte, dar nu atunci când vorbește de pe poziția de cetățeană care comite infracțiuni în dreptul comun.
Cazul acesta ridică mai larg o întrebare. Până unde se poate merge în exprimarea publică, mai ales pe rețelele sociale? Și cum se aplică legea când celebritatea sau statusul politic intră în conflict cu respectul datorat instituțiilor? Pentru oamenii legii implicați, răspunsul vine acum din proces. Pentru publicul larg, e o amintire că justiția funcționează indiferent de cine ești sau ce spui pentru public – măcar în teorie.
Următoarele etape vor fi citații și proceduri în instanță. Șoșoacă va putea să se apere și să prezinte versiunea ei a evenimentelor. Judecătorii vor asculta probele, inclusiv înregistrările video de pe rețelele sociale. Decizia finală va spune dacă amenințările și insulele constituie într-adevăr infracțiuni de ultraj, și care e pedeapsa potrivită dacă vinovăția se confirmă. Până atunci, procesul va rămâne în atenția publicului, în special pentru că implică un personaj politic care nu tace și nu stă ușor atunci când e acuzată.
