Odată cu venirea iernii, mulți crescători observă o scădere a producției de lapte la capre. Este un fenomen normal, cauzat în special de perioada de gestație și de schimbarea regimului alimentar, însă printr-o hrănire corectă și o îngrijire atentă, randamentul poate fi menținut la un nivel bun.

Gestația și perioada de repaus

În fermele de capre, iarna coincide adesea cu perioada de gestație. Majoritatea crescătorilor preferă să monteze caprele astfel încât fătările să aibă loc între ianuarie și martie, atunci când pajiștile revin la viață și iezilor le este mai ușor să se adapteze. În această etapă, caprele intră în așa-numitul „lanț de repaus” sau „lansare”, adică se reduce treptat producția de lapte până la oprirea completă, oferindu-le un interval de odihnă de minimum două luni între lactații.

Dacă animalul este gestant și se apropie de fătare, scăderea producției de lapte este inevitabilă și sănătoasă pentru organism. Nutrienții sunt redirecționați către dezvoltarea fătului, iar crescătorul trebuie să accepte această reducere. Însă în cazul caprelor care nu sunt gestante sau se află la început de gestație, producția de lapte poate fi stimulată printr-o strategie corectă de hrănire.

Rația alimentară – cheia productivității

Laptele este direct influențat de calitatea și echilibrul rației. Orice capră de lapte are nevoie de trei categorii de hrană: furaje grosiere, concentrate și furaje suculente. Vara, baza o constituie iarba verde, însă iarna crescătorul trebuie să compenseze lipsa acesteia prin suplimente nutritive.

Furajele grosiere

Sunt fundamentul rației zilnice și constau în fân de bună calitate. Ideal este fânul de pajiște naturală, bogat în leguminoase (lucernă, trifoi), care asigură proteinele necesare. Cu cât fânul este mai nutritiv și mai plăcut la gust, cu atât capra consumă mai mult și produce mai mult lapte. Spre deosebire de cereale, fânul nu duce la îngrășare excesivă, ci menține sănătatea sistemului digestiv prin aport de fibre.

Concentratele

Concentratele furnizează energia și substanțele nutritive indispensabile pentru lactație. În lipsa lor, capra nu poate produce lapte în cantitate suficientă. Cele mai frecvent folosite sunt ovăzul, orzul, porumbul și grâul, fie simple, fie sub formă de amestec. În multe cazuri, crescătorii utilizează nutrețuri combinate destinate vacilor de lapte, deoarece compoziția lor este foarte asemănătoare, dar costă mai puțin decât cele etichetate pentru capre.

Pentru optimizarea hranei se pot folosi și suplimente proteino-vitamino-minerale complete, cum este cazul unor amestecuri comerciale ce combină cereale extrudate, făină de lucernă și premixuri de vitamine și microelemente. Acestea cresc atât volumul de lapte, cât și conținutul de grăsime și proteină, ceea ce sporește randamentul la procesarea în brânză, cașcaval sau iaurt.

Furajele suculente

În lipsa ierbii verzi, caprele pot primi siloz, rădăcinoase (sfeclă furajeră, morcov), varză sau mere. Acestea stimulează lactația, dar efectul lor trebuie privit cu prudență. Silozul este un furaj valoros, însă necesită depozitare corectă și nu este accesibil tuturor gospodăriilor. Sfecla și varza pot crește cantitatea de lapte, însă reduc conținutul de grăsime, ceea ce afectează calitatea laptelui pentru brânzeturi. Prin urmare, legumele și fructele ar trebui considerate suplimente vitaminice și delicatese, nu baza stimulării lactației.

Rolul vitaminelor și mineralelor

Iarna, lipsa de verdețuri proaspete face indispensabil aportul de vitamine și minerale. Cea mai mare importanță o au calciul și fosforul, care trebuie administrate într-un raport corect pentru a fi asimilate eficient. Deficitul de calciu poate duce la scăderea lactației, fragilitatea oaselor și chiar la tulburări de reproducere. Suplimentele comerciale pe bază de calciu, fosfor, sulf, sodiu și microelemente (cupru, zinc, mangan) sunt recomandate pentru menținerea sănătății și pentru susținerea producției de lapte.

Vitaminele A, D și E nu trebuie neglijate, pentru că susțin metabolismul, sistemul imunitar și calitatea laptelui. Complexul de vitamine B stimulează pofta de mâncare și susține digestia, un factor cheie în iarnă, când furajele sunt mai uscate și mai greu de metabolizat.

În fermele unde caprele refuză suplimentele sub formă de pulbere adăugată în nutreț, există soluții lichide care se administrează direct în apă, asigurând o absorbție uniformă și rapidă.

Beneficiile suplimentării corecte

Pe lângă stimularea lactației, suplimentele nutritive aduc și alte avantaje: caprele au un parcurs mai ușor al gestației, fătările sunt lipsite de complicații, iar iezii se nasc mai viguroși și mai sănătoși. Totodată, animalele au o blană mai lucioasă, copite mai rezistente și un sistem imunitar întărit, ceea ce le face mai puțin sensibile la bolile iernii.

Rație zilnică pentru o capră de lapte iarna

Furaje grosiere (baza hranei)

Fân de lucernă sau trifoi: 1,5–2 kg/zi
Fân de graminee (pajiște naturală): 0,5–1 kg/zi

Asigură fibre, proteine vegetale și stimulează digestia. Fânul trebuie să fie curat, fără mucegai.

Concentrate (energie și proteine)

Ovăz sau orz: 200–250 g
Porumb măcinat: 150–200 g
Tărâțe de grâu: 100 g
Șrot de floarea-soarelui sau soia: 100–150 g

Amestecul de cereale se dă de obicei la muls sau împărțit în două mese.

Furaje suculente (complementar)

Sfeclă furajeră sau morcovi: 1–1,5 kg
Varză, mere sau dovleac: 300–500 g (opțional, ca adaos vitaminic)

Se dau tocate, pentru a fi ușor de consumat și pentru a evita fermentațiile.

Suplimente minerale și vitaminice

Sare bulgăre (piatră de lins): permanent la dispoziție
Creta furajeră sau coji de ou măcinate: 10–15 g/zi
Făină de oase: 5 g/zi (sau supliment mineral complex)
Premix vitaminic pentru rumegătoare: conform instrucțiunilor producătorului (de obicei 10–20 g/zi)

Apă și întreținere

Apă proaspătă și călduță: minimum 4–5 litri/zi, mai ales după hrănirea cu fân și concentrate.
Hrănirea se face de 3–4 ori pe zi, în cantități mai mici, pentru a evita supraalimentarea și problemele digestive.

Rețetă de nutreț combinat (100 kg) pentru capre de lapte iarna

Porumb măcinat – 35 kg
Ovăz sau orz – 20 kg
Tărâțe de grâu – 15 kg
Șrot de floarea-soarelui – 15 kg
Lucernă uscată măcinată (făină de lucernă) – 10 kg
Făină de oase sau fosfat dicalcic – 2 kg
Creta furajeră (sau coji de ou măcinate) – 1 kg
Sare – 0,5 kg
Premix vitaminico-mineral pentru rumegătoare – 1,5 kg

Cum se administrează

0,6–1 kg/zi/capră, împărțit în două tainuri (dimineața și seara, la muls).
Rația se completează cu fân de calitate (1,5–2 kg/zi) și suculente (1–1,5 kg sfeclă/morcovi/dovleac).
Apă proaspătă permanent la dispoziție (4–5 litri/zi).

Cu această rație, capra primește suficienți nutrienți pentru a menține lactația și sănătatea în sezonul rece.
Dacă producția depășește 3 litri lapte/zi, se crește aportul de concentrate cu încă 200–300 g/zi, în funcție de nevoi.

Creșterea producției de lapte la capre în timpul iernii nu depinde de un singur factor, ci de un ansamblu de măsuri: o alimentație echilibrată, cu fân de calitate, concentrate și suplimente nutritive, completată ocazional cu furaje suculente; un aport corect de vitamine și minerale; și o gestionare atentă a stării de sănătate, mai ales în cazul caprelor gestante. O capră hrănită corect și îngrijită corespunzător poate menține o producție constantă și iarna, iar după fătare va reveni rapid la randamentele maxime, oferind un lapte bogat și valoros pentru consum sau procesare.