Un bărbat din județul Iași a murit de rabie la cinci luni după ce a fost mușcat de un câine vagabond. Cristian Panainte, 44 de ani, a decedat duminică, 13 iulie, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, după o progresie rapidă a infecției care a dus la comă și eșec multiorganic.
Incidentul s-a petrecut pe 25 februarie în localitatea Slobozia, comuna Voinești. Panainte încerca să salveze un cocoș pe care un câine vagabond îl atacase în curtea casei. După mușcătură, s-a prezentat la medicul de familie, care a pansez rana și a prescris antibiotice pe șapte zile. Fără simptome aparente, a continuat să lucreze, ignorând că virusul rabic se incuba deja în organism.
Diagnosticul eronat și răspândirea bolii
Simptomele au apărut abia la jumătatea lunii iunie, aproape patru luni după expunere. Panainte a început să acuze stări de rău, iar la 14 iunie a fost internat la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași. Medicii au diagnosticat eronat o stare de sevraj alcoolic, deși soția sa, Constantina, a declarat repetat că bărbatul nu era alcoolic și rar bea. Răspunsurile din partea medicilor psihiatrici au fost defensive și au exclus alte posibilități.
La 20 iunie, cu o progresie rapidă a stării, Cristian Panainte a fost transferat în stare gravă la Secția de Anestezie și Terapie Intensivă. Abia atunci, după ce soția a menționat trecător tratamentul cu antibiotice din februarie pentru o mușcătură de câine, medicii de la Boli Infecțioase au conturat diagnosticul corect. Probele biologice au confirmat prezența virusului rabic la Institutul Cantacuzino. De atunci, bărbatul a intrat în comă, iar prognosticul a fost imediat sumbru.
Cum se transmite și se tratează rabia
Conform Prof. dr. Carmen Dorobăț, medic primar în boli infecțioase, virusul rabic se deplasează prin nervii periferici spre măduvă și creier cu viteza de aproximativ 3 milimetri pe secundă. Această progresie lentă explică de ce simptomele au apărut atât de târziu, dar și de ce tratamentul post-expunere, dacă oferit în timp util, este extrem de eficace. Odată ajuns în lichidul cefalorahidian, virusul rabic este confirmat și prognosticul devine aproape invariabil fatal fără vaccinare anterioară.
Tratamentul standard după mușcătură de animal potențial infectat constă din vaccin anti-rabic și imunoglobulină specifică, administrate în spital în primele ore sau zile după expunere. Aceste medicamente sunt critice și previne dezvoltarea bolii în peste 95% din cazuri dacă sunt aplicate la timp. În cazul Panainte, întârzierea în diagnostic și absența vaccinării post-expunere au fost fatale.
Implicații și problemă de sănătate publică
Cazul evidențiază o problemă mai largă în România: controlul populațiilor de câini vagabonzi și vaccinarea acestora sunt deficitare în anumite zone. Animalul care a atacat Panainte nu a fost capturat sau testat pentru rabie. Focarele de rabie în câini și vulpi sălbatice persistă în mai multe județe și rămân o sursă reală de infecție umană.
Decesul din rabie rămâne extrem de rar în România datorită campaniilor de vaccinare și controlului animal, dar tocmai din această raritate, alertele clinice și diagnosticul diferențial sunt esențiale. Cazul Cristian Panainte ilustrează cum o boală veche, curabilă prin vaccinare, poate rămâne mortală dacă diagnosticul se întârzie și comunicarea medicală cu pacientul nu este prioritară.