Apilarnilul este un produs apicol natural, biologic activ, cu perspective mai recente de utilizare în scopul sănătăţii omului (din 1930), rezultat din operaţiunea de omogenizare, prin triturare şi filtrare a larvelor de trântor, recoltate într-un anumit stadiu larvar şi anume cu o zi înainte de căpăcirea celulelor, cu întreg conţinutul lor nutritiv aflat în aceste celule la data recoltării, indicată de tehnologia de producţie intensivă a apilarnilului (în a 10-a zi de la depunerea oului sau în a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trântor).
Pentru valorificarea comercială eficientă, ca şi din raţiuni şi considerente strict apicole, se urmăreşte numai apilarnilul obţinut din celulele fagurilor conţinând larve de trântor, hrănite în mod diferenţiat de albinele doici în stadiul lor larvar.
În hrana larvară se găseşte aportul mierii, al polenului, al păsturii, al propolisului şi al secreşiilor glandulare ale albinelor doici. În ziua a 7-a de stadiu larvar (la recoltare) larva de trântor are o greutate de 250-300 mg. Organismul ei conţine elemente diferenţiate ale principalelor organe şi structuri funcţionale aflate în curs de dezvoltare şi definitivare.
Schiţele viitoarelor organe identificate deja în stadiul embrionar se dezvoltă şi se completează larvar, ele constituind “schemele” tuturor organelor.
De pildă, la trântor testiculele apar în primele 3 ore după ieşirea embrionului din ou, ca pâna în ziua a 7-a de viaţă larvară organele sexuale să fie atât de dezvoltate, încât să ocupe cea mai mare parte din corpul larvei, iar când se căpăceşte celula (în ziua a 8-a de stadiu larvar), organul de reproducere masculin este aproape format ca structură, inclusiv cele două vezicule seminale care îndeplinesc funcţiile unei glande ce secretă lichidul spermatic în care plutesc cele peste 10 milioane de spermatozoizi. Sub tegumentul larvei se află acumulată rezerva interioară de materii nutritive care compun corpul gras.
De asemenea, în corpul larvei ce se recoltează, se află o importantă cantitate de hemolimfă, incomparabil mai bogată în substanţe nutritive şi energetice decât cea a altor insecte sau chiar a animalelor, inclusiv sângele omului.
De pildă, s-a stabilit că în larvele de albină se află de 9 ori mai mult magneziu decât în sângele uman, iar fosforul este de asemenea superior cantitativ.
