O gradina de familie pentru patru persoane are o suprafata de 400 mp si dimensiunile de 25 x 16 m.
A fost calculat suprafata gradinii tinand cont de consumul zilnic de legume al unei persoane, care este de 350-500 grame. Asta inseamna ca revine cca 130-180 kg legume pe an pe un membru al familiei.
Tinand seamna de cele de mai sus, pentru o familie formata din patru persoane, sunt necesare cca 620-720 kg legume anual.
Pentru un consum de legume proaspete esalonat pe o perioada cat mai mare a anului trebuie sa fie incluse urmatoarele sortimente si cantitati pentru fiecare peraoana: 35-50 kg rosii; 25-30 kg varza; 20-25 kg ceapa si usturoi; 10-15 kg castraveti si dovlecei; 8-10 kg de ardei din diferite tipuri; 5-10 kg de vinete; 10-15 kg de radacinoase (morcovi, telina, sfecla rosie, ridichi); 5-10 kg de mazare si fasole; 6-10 kg verdeturi (spanac si salata); 6-10 kg diferite alte legume.
Daca socotim ca fiecare metru patrat de gradina asigura in medie 2 kg de legume, insemana ca suprafata de 400 de mp este suficienta pentru o familie compusa din patru persoane.
Pentru aceasta este bine sa facem un plan de gradina de la inceput si sa o impartim in sase sole. Rezulta ca fiecare sola are o suprafata de 8,3 x 7,5 m.
Este indicat ca speciile de legume sa le grupam in trei diviziuni principale:
- sectiunea plantelor perene (sparanghel, revent, leustean)
- sectiunea culturilor de baza (rosii, ardei, vinete, etc)
- sectiunea culturilor succesive, formata din: culturi pentru sezonul rece (spanac, salata, ceapa, usturoi); culturi pentru sezonul cald (fasole de gradina, bame, castraveti, dovlecei)
Pe langa cele trei sectiuni ar trebui sa existe un colt al plantelor aromatice si condimentare perene: lavanda, rosmarin, menta, maghiran, tarhon,etc.
Fasolea Borlotto Lingua di Fucco este incontenstabil una dintre cele mai gustoase pe care le-am crescut pana acum. Imi plac pastaile fierte, in salate, boabele proaspete in sosuri de rosii si in fine, in inima iernii, un castron de fasole uscata batuta este de neegalat. Boabele sunt mari, plantele sunt usor de ingrijit iar Borlotto Lingua di Fucco s-a permanentizat in gradina mea. In plus e greu sa gasesti o fasole mai frumoasa.
De exemplu daca in familie mancati 2-3 castraveciori pe saptamana, nu trebuie sa plantati decat 2 plante.
Obţinerea răsadurilor de legume – ghid pentru începători
Grădinăritul este una din pasiunile mele şi îmi dă satisfacţia că pot oferi copiilor mei legume bio, crescute în aer liber (nu în solar) şi desigur proaspete. Îi mulţumesc Laurei că mi-a permis să împărtaşesc cu voi din cunoştinţele mele şi trag speranţa că aceste rânduri vor inspira pe cititorii ei.
Acest articol are la bază experienţa mea de grădinareasă amatoare cu practică de 3 ani pe propria tarla. În decursul timpului am adunat informatii din diferite surse şi le-am folosit cu un oarece grad de adaptare la resursele proprii.
Se spune că fazele lunii influenţează atât germinarea seminţelor cât şi creşterea plantelor. Suntem deja în faza de creştere (23.01.12 – 07.02.12), aşa încât am hotărât să încep operaţiunea răsaduri în week-endul încheiat. Unele persoane consideră luna februarie ca fiind mai potrivită pentru debutul ei, însă eu am constatat că răsadurile vor fi mai dezvoltate şi mai bine pregatite pentru transplantarea ulterioară în grădină dacă fac însămânţarea acum.
O legumă de calitate se obţine de la o plantă dezvoltată dintr-o sămânţă bună, aşa încât vă recomand să faceţi rost de seminţe sănătoase de la soiurile de plante care vă plac şi eventual crescute bio, anul trecut.
Răsadurile făcute în casă au nevoie de temperatură moderată şi lumină cât mai multă. „Răsadniţele” pot fi cutii/lăzi/tăvi cu fundul plin (ca să nu curgă apa din ele), în genul celei de mai jos:

Este bine ca răsadul să crească în pahare cu pământ de florărie, universal. Pământul poate fi şi în amestec cu cel de grădină, sau doar de grădină, însă e mai bun cel de florărie deorece are mai multe substanţe hrănitoare; eu am obţinut plante mai viguroase procedând aşa în decursul timpului.
Paharele de 150-250 grame rămase de la iaurt/smântână sunt cele mai bune deoarece sunt mai tari/ferme şi nu plesnesc, de exemplu, când se fac orificiile pentru drenajul apei. Drenajul este foarte important deoarece împiedică reţinerea umezelii excesive în pământ, lucru care ar putea duce la mucegăirea rădăcinilor sau la favorizarea bolilor.
Pentru găurirea paharelor, folosiţi un obiect metalic ascuţit sau vârful unui cuţitaş:
Urmează umplerea lor cu pământ, până la circa 2 degete de marginea superioară şi apoi aşezarea în lădiţă:

Este bine ca seminţele să nu depăşească un număr de 3-4 bucăţi per pahar. Când plantele vor creşte, se va face rărirea/repicarea lor, lucru care va permite o dezvoltare mai bună a plantei. „Plasarea” seminţelor în interiorul paharului se poate face prin apăsare cu degetul sau prin adăugarea unui strat foarte fin de pământ peste ele (cca 5*înalţimea seminţei).
O altă operaţiune necesară este etichetarea paharelor cu seminţe, astfel încât să recunoaşteţi soiurile plantate. Eu am pus, de exemplu, seminţe de roşii (4 soiuri), ardei (3 soiuri), vinete şi gogoşari. Etichetele sunt lipite cu scotch transparent peste ele astfel încât la udare, apa care s-ar putea prelinge, să nu deterioreze hârtia sau scrisul de pe ea.
După ce seminţele au fost acoperite, este necesară udarea din abundenţă a paharelor, astfel încât germinarea rapidă să fie posibilă. Urmează ca la fiecare 2-3 zile aproximativ (sau chiar mai des în funcţie de cât de uscat e pământul) udarea să se facă doar cu un pulverizator reglat la viteza mica astfel încât micuţa plantă să nu fie dărâmată de jet.
Ultimul pas este plasarea lădiţelor lângă ferestre unde răsadurile să aibă suficientă lumină, atenţie însă la sursa de caldură, temperatura în cameră nu trebuie să depăşească 21-22 grade.
Ca notă de încurajare, vă destăinuiesc că, deşi grădina noastră are cca 250mp, ea hrăneşte cei 4 membri ai familiei timp de 2/3 din an (iarna gătesc legumele congelate), ceea ce aş zice că aduce un aport important la sănătatea noastră. Recomand oricărui deţinător de curte/teren agricol să încerce practicarea grădinăritului chiar daca necesită ceva preocupare şi timp. Sunt sigură că daca exista voinţă, sigur se găseşte timp şi putinţă. În plus, puţină mişcare fizică prinde bine oricui.
Succes tuturor!
Dacă aveţi o floare deosebită pe balcon sau cultivaţi plante aromatice sau aveţi un lămâi care face o mulţime de lămâi parfumate chiar în sufrageria voastră sau aveţi în grădină o plantă sau o legumă mai specială şi vreţi să ne împărtăşiţi din secretele voastre, puteţi deveni şi voi colaboratori ai blogului pe partea de grădinărit. Tot ce trebuie să faceţi este să-mi trimiteţi un articol pe adresa blogului, scris cu diacritice şi la care să ataşaţi şi câteva poze relevante!
SFATURI:
- Înainte de semănat pregătiţi bine pământul, sfărâmând bulgării şi îndepărtând pietrele
- Legumele nu trebuie să se umbrească unele pe altele. Plantele cele mai înalte vor fi aşezate la nord, cele mai scunde la sud;
- Cultivaţi doar legumele adaptate regiunii dumneavoastră;
- Alegeţi cu atenţie seminţele. Ţineţi cont că, de regulă, hibrizii sunt productivi dar sunt sensibili la boli şi dăunători, iar soiurile bătrâneşti sunt mai puţin rezistente, însă prezintă o rezistenţă mai bună la dăunători;
- Nu semănaţi aceleaşi legume, în aceeaşi locaţie mai mulţi ani la rând, pentru a evita dezechilibrarea chimică a solului şi proliferarea dăunătorilor;
- Lăsaţi loc pentru alei;
- Nu plantaţi/însămânţaţi „după ochi”, ci folosiţi sfoară şi picheţi. Dacă veţi proceda aşa, la vară vă veţi felicita;
- Fiţi inventivi! Nu ezitaţi să combinaţi legume cu căpşuni, flori etc. Imaginaţi-vă cum arată unele lângă altele, ţineţi cont de dimensiuni.
Primele straturi ale gradinii mele (cele din pozele de mai jos), pe care anul asta s-ar putea sa le modificam si sa le facem mai frumoase, le-am imprejmuit cu sipca lata si apoi le-am imbracat la exterior cu caramida tip Termobloc, cumparata de la Bricostore. Straturile le-am umplut apoi cu pamant negru adus de langa raul care trece prin sat, si le completez cu pamant in fiecare an. Asta este unul dintre avantajele gradinilor cu straturi inaltate, ca poti cu usurinta completa sau schimba pamantul, astfel incat rotatia culturilor nu mai este necesara.
Intre straturi am lasat alei late de aproximativ 40 cm pe care le-am umplut cu pietris marunt. Daca ar fi sa o iau de la capat, as pune sub pietris o folie impotriva buruienilor. Uneori a fost nevoie sa smulgem iarba sau alte buruieni din pietris, lucru de care m-as putea lipsi fara regrete.
Celelalte cateva straturi, construite anul trecut, sunt facute integral din lemn lacuit, iar aleile sunt imbracate cu piatra. Aici nu mai exista problema buruienilor. Vi le arat si in poze.
Intreaga mea gradina de legume contine acum 4 straturi de aproximativ 16 mp (4/4), 2 straturi de 8 mp (2/4), 4 straturi de 20 mp (4/5), 1 strat pentru radacinoase de 4 mp (1/4) si inca unul de aproximativ 10 mp (4/2,5). Daca fac un calcul, rezulta o gradina de 175 mp. Nu este mare, insa este exact cat imi trebuie mie si familiei mele pentru consum. Daca ar fi mai mare, probabil nici nu am face fata sa ne ocupam de ea, din moment ce ii alocam timp doar in weekend.

O sa va spun si ce avantaje am observat eu ca ofera modelul de gradina romana:
- In primul rand aspectul – Gradina arata mereu ordonata, straturile fiind drepte si frumos imprejmuite
- Straturile de mici dimensiuni sunt mai usor de ingrijit, deoarece ofera acces facil din toate partile la legumele plantate
- Problema noroiului pe incaltaminte dispare, datorita aleilor pietruite
- Completand cu usurinta straturile cu pamant proaspat nu este nevoie sa rotesti culturile
- Am conceput un strat special pentru radacinoase, si aici ma refer in special la morcovi – pe el l-am umplut cu nisip amestecat cu pamant, in cantitati egale. Pana acum imi cresteau niste morcovi strambi si cam micuti, insa anul trecut am avut morcovi lungi de 20-30 cm, drepti si frumosi.
- Materialele imprejmuitoare se comporta ca o bariera in calea multor daunatori: coropisnite pana acum nu am gasit nici una la mine in gradina (banuiesc ca asta este unul dintre motive), cand s-au infestat ardeii sau dovleceii cu purici, acestia nu au migrat din stratul lor spre alte plante. Asupra cartitelor nu au avut nici un efect, de ele nu se poate scapa.
