Alternanța de rodire

Alternanța de rodire. De ce în unii ani pomii rodesc abundent iar in alți ani mai deloc. Masuri ce pot fi luate

in Pomi fructiferi/Utile în gospodărie by
TRIMITE PRIETENILOR

Succesiunea unui an cu recoltă abundentă cu un alt an sau mai mulţi ani fără rod se defineşte ca alternanţă de rodire sau periodicitate de rodire.

Acest fenomen entropic reversibil este mult mai accentuat în zonele colinar-montane datorită condiţiilor ecologice mai dificile.

Cauzele alternanţei de rodire:

– dezechilibrul dintre consumul mare al substanţelor organice de către creşterile vegetative şi fructe, în detrimentul diferenţierii mugurilor de rod;

– producţiile excesive de fructe dintr-un an inhibă diferenţierea mugu-rilor floriferi care ar fi asigurat producţiile viitoare;

– accidentele climatice (îngheţ, grindină, secetă etc.);

– factorii genetici etc.

Ca o concluzie, alternanţa de rodire este determinată de un complex de factori: genetici, nutriţionali, ecologici, precum şi de nivelul producţiei de fructe din anul anterior.

Frecvenţa şi intensitatea alternanţei de rodire.

Alternanţa de rodire se semnalează, mai ales, la soiurile tardive de măr, păr şi prun. Soiurile cu maturare timpurie precum şi speciile sâmburoase, în general, nu prezintă alternanţă de rodire, întrucât în momentul diferenţerii mugurilor floriferi, fructele se recoltează.

Alternanţa de rodire se manifestă în toate sistemele de producţie (clasic, intensiv şi superintensiv). Instalarea acestui fenomen entropic în plantaţiile intensive şi superintensive adesea este mai greu de combătut decât în plantaţiile clasice, datorită uzurii fiziologice mai intense a formaţiunilor fruc-tifere şi a stressului de densitate.

Odată cu vârsta, plasticitatea şi adaptarea pomilor la fenomenele de stress scade. Ca efect, creşterea lăstarilor slăbeşte în intensitate, diferenţierea mugurilor de rod se reduce conducând şi la fenomenul de alternanţă de rodire. Când creşterile sunt foarte slabe, diferenţierea este foarte puternică, rezultând o producţie foarte mare, dar calitativ inferioară; în anul următor diferenţierea mugurilor de rod va fi foarte slabă, ajungându-se la producţii foarte mici sau chiar absente.

Măsuri pentru înlăturarea alternanţei de rodire

Dacă încărcătura de muguri floriferi se normează anual prin tăieri, iar celelalte măsuri agrotehnice (lucrările solului, fertilizarea, irigarea, rărirea fructelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor etc) se aplică raţional pomii rodesc constant.

Prin aplicarea corectă a măsurilor agrotehnice se va realiza un echilibru fiziologic între procesele biologice fundamentale: creştere, diferenţiere, rodire şi entropie. Toate aceste fenomene evoluează funcţie de starea timpului biologic (V. Cireaşă, 1995).

Reglarea armonioasă a relaţiilor sinergice dintre procesele biologice fundamentale ale pomului cu ajutorul măsurilor agrotehnice, în scopul obţinerii unor producţii ridicate şi constante în special în zonele înalte ridică probleme mult mai complexe în cazul combaterii alternanţei de rodire,decât pe terenurile plane. Pe aceste terenuri procesul de eroziune este mult mai agresiv, iar pierderile anuale de sol fertil se ridică la 3-5t/ha. În aceste zone se impune organizarea teritoriului pomicol cu alei de trafic tehnologic cu rol multiplu. (combaterea eroziunii solului, facilitarea deplasării mijloacelor mecanice în orice anotimp etc.). O reuşită în acest domeniu s-a realizat la S.C.P.P. Fălticeni.

Fructificarea anuală se realizează prin normarea unei încărcături de cinci muguri floriferi/cm2  secţiune trunchi şi stabilirea distanţei de 10-20 cm între mere (N. Cepoiu , 1978).

Rărirea fructelor în general şi rărirea chimică în special în faza de floare sau imediat după legare contribuie substanţial la combaterea alternanţei de rodire. Dintre produsele testate amintim Paclobutrazolul administrat radicular (1g/pom) (Baldini, Sansavini, 1986). Ca produse româneşti recomandăm produsul Norchim 80-100ml/100 l apă şi produsul Amid 80 (Rarex) în doză de 40-60g/100 l apă funcţie de soi (G. Grădinariu 1995).

Un alt facor important în diminuarea alternanţei de rodire, îl constituie fertilizarea moderată, constantă cu păstrarea echilibrului între elementele minerale. O importanţă deosebită o are şi fertilizarea cu microelemente Ca, Mg, B, Fe.

Tăierile anuale atât în perioada de repaus, cât şi în perioada de vegetaţie (“în verde”) sunt factori care diminuiază periodicitatea de rodire.

Lucrările solului au de asemenea, o importanţă deosebită în comba-terea acestui fenomen nedorit.

Factorii genetici (soiul) sunt, de asemenea, implicaţi în fenomenul alternanţei de rodire. Se recomandă a se planta clone ale soiurilor ,care nu manifestă acest fenomen.

Alte măsuri pentru diminuarea sau chiar înlăturarea acestui fenomen se referă la combaterea corectă şi la timp a bolilor şi dăunătorilor, plantarea de pomi liberi total de viroze ( LTV ) etc.


TRIMITE PRIETENILOR