ANAF intensifică controalele asupra persoanelor care declarează venituri mici, dar dețin bunuri de valoare considerabilă. Măsura vizează recuperarea banilor ascunși fiscului și combaterea evaziunii în scară largă.
Administrația Națională de Finanțe a demarat o amplă campanie de verificări fiscale împotriva celor care apar sărace în acte, dar au case scumpe, mașini de lux și bijuterii valoroase. Inspectorii ANAF le cer acestor cetățeni să justifice proveniența resurselor folosite pentru cumpărări. Tendința a devenit alarmantă: români fără venituri declarate cumpără vehicule de peste 150.000 de euro pe numele bunicilor, iar autoritățile au identificat deja scheme sistematice de ascundere a averilor.
Bunuri de lux, justificări lipsă
Primele rezultate ale controalelor arată tranzacții în numerar de sute de mii de lei pentru autoturisme. Un cetățean a plătit 100.000 de euro cash pentru o mașină; altul a achitat peste jumătate de milion de lei. Șeful ANAF a subliniat că aceste cazuri evidențiază o practică răspândită de mascaj a surselor reale de finanțare. Fiecare asemenea operațiune declanșează o anchetă pentru a stabili dacă banii provin din activități legale neraportate sau din surse ilegale.
Metoda de ascundere a averilor pe numele rudelor vârstnice a devenit o practică comună, dar controlul s-a aprofundat. Autoritățile verifică acum tranzacțiile la nivel de detaliu: procurări de proprietăți, transferuri de fonduri, relații familiare și capacitatea financiară reală a beneficiarilor formali. Scopul este să dezlege cazurile în care o persoană tânără, fără ocupație declarată sau cu salariu mic, finanțează brusc o achiziție majoră prin intermediul unui bunic.
Fotbaliști, influenceri și videochat sub lup
Categoria celor verificați s-a extins dincolo de simple cazuri de proprietăți. Aproximativ 200 de fotbaliști și antrenori importanți au conturi blocate din cauza neplății corecte a taxelor și impozitelor aferente perioadei 2019-2020. ANAF și-a concentrat atenția și asupra acestei categorii, știind că veniturile în sport sunt frecvent mai mari decât cele raportate. Conturile blocate nu sunt gesture simbolice – ele îngreunează transferuri, plăți și accesul la resurse financiare.
Industria videochatului a intrat și ea în vizor. ANAF a constatat că persoanele care lucrează în acest domeniu declarează venituri mult mai mici decât cel mai mult câștigă efectiv. Sumele nedeclarate individual variază între 200.000 și 3,15 milioane de lei. Valoarea totală a veniturilor ascunse în această industrie depășește 64 de milioane de lei – o cifră care arată amploarea fenomenului. Influencerii au devenit și ei țintă de investigații: aproape 400 de persoane cu activitate pe rețelele sociale sunt verificate pentru venituri nedeclarate de 280 de milioane de lei.
Corectitudinea fiscală, redefinită
Controlul pe larg ridică o întrebare care frământă societatea: ce înseamnă corectitudine fiscală? Oamenii común cred că trebuie să plătuiești taxe pe tot ce ai și câștigi. Un respondent de la o știre corespondentă a declarat: „Din punctul meu de vedere, e ceva corect să declari averile pe care le ai.” Christian Năsulea, economist, a caracterizat situația drept evaziune fiscală de mare amploare: „Când vorbim de venituri zero și bunuri cu valoarea mai mare de 150.000 de euro, nu este vorba despre un pic de evaziune fiscală, pe ici-colo. Vorbim de cazuri de mare evaziune, care ar fi trebuit să fie tratate de foarte mult timp”.
Următorii doi ani vor fi decisivi. ANAF are deja un număr considerabil de dosare în lucru; unele vor fi finalizate în instanță, altele vor duce la ajustări de impozite și recuperări de bani. Cititor, reține asta: dacă ai active care nu pot fi justificate cu venituri declarate, ai timp să vorbești cu un specialist fiscal. Recuperarea unui caz de evaziune, chiar și prin regularizare voluntară, e mai ușoară decât a fi descoperit și sancționat de ANAF.
