Un proiect de lege inițiat de AUR propune amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru reprezentanții autorităților care refuză să sărute drapelul național la ceremonii oficiale. Proiectul a trecut de Senat, are susținere din partea unor parlamentari PSD și PNL, și se află acum la Camera Deputaților.
Raportul Comisiei pentru Apărare a fost amânat miercuri cu o săptămână, potrivit G4Media. Guvernul și Comisia pentru Învățământ au emis avize negative; Comisia Juridică a dat aviz favorabil. Dosarul rămâne deschis, iar Camera Deputaților e forul decizional.
Sărut obligatoriu pe drapel, absența — posibil dosar penal
Gestul sărutului pe drapel nu e o noutate în simbolistica națională — apare în tradiția militară și în ceremoniile de depunere a jurământului. Ce e nou, și controversat, e ideea de a transforma acest gest într-o obligație legală sancționată cu amendă. Proiectul nu cere respect față de simbol; cere o demonstrație fizică sub amenințarea sancțiunii financiare. Diferența nu e de nuanță — e de principiu.
Dar asta e doar una dintre prevederi. Oficialii care se sustrag „voluntar” de la ceremoniile dedicate Zilei Drapelului — marcată pe 26 iunie — ar putea fi cercetați penal pentru abuz în serviciu. Abuzul în serviciu e o infracțiune gândită pentru situații în care un funcționar prejudiciază interesul public; a o aplica pentru absența de la o ceremonie ar distorsiona profund sensul juridic al faptei.
Televiziuni private, școli și rugăciuni cu text stabilit prin lege
Proiectul extinde obligațiile și dincolo de oficiali. Posturile de televiziune și radio private ar trebui să aloce minimum 30 de minute de emisie pe 26 iunie pentru materiale dedicate Zilei Drapelului, sub sancțiunea unor amenzi de până la 20.000 de lei. Că o lege poate impune conținut editorial unui post privat fără a încălca libertatea presei e o discuție pe care Consiliul Național al Audiovizualului și instanțele o vor purta inevitabil. Ceremoniile de ridicare a drapelului devin obligatorii în toate unitățile de învățământ, iar fiecare oraș și municipiu ar trebui să amenajeze o „Piață a Tricolorului” cu un catarg de 30 de metri și un steag de 300 pe 200 de centimetri.
Detaliul care schimbă tot: proiectul stabilește și textul rugăciunii pe care preoții prezenți la ceremonii ar trebui să o rostească. „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!” — textul e fixat în lege, nu lăsat la latitudinea clerului. O lege care dictează ce rugăciune rostește un preot la o ceremonie publică intră pe un teren foarte sensibil, acela al relației dintre stat și Biserică.
Ce urmează și de ce contează dincolo de AUR
Susținerea primită din partea unor parlamentari PSD și PNL — nu doar a celor din AUR — e un semnal că logica simbolismului patriotic obligatoriu găsește priză dincolo de granițele unui singur partid. Proiectul vine într-un moment în care AUR și-a construit capitalul politic, în parte, pe imaginea forței care „apără identitatea națională”. O lege care pedepsește lipsa de patriotism se traduce bine electoral, indiferent de soarta ei legislativă reală.
1
2
3
4Camera Deputaților reia dezbaterea după ce Comisia pentru Apărare își va prezenta raportul, în cursul săptămânii viitoare. Dacă proiectul privind Ziua Drapelului va fi adoptat în forma actuală, mai multe prevederi — libertatea presei, cercetarea penală pentru absența de la ceremonii, textul rugăciunii impus prin lege — ridică probleme clare de neconstituționalitate, iar contestarea la Curtea Constituțională e aproape certă. Termenul real de decizie e, deci, mai degrabă la CCR decât la Camera Deputaților. Rămâne de urmărit nu atât dacă legea trece, ci câți parlamentari din partidele „moderate” vor vota pentru ea — și ce ne spune asta despre granița reală dintre patriotism și obligație de stat.