„România are nevoie de investiții și stabilitate economică. De aceea, reducem acest impozit și îl eliminăm complet pentru a susține companiile care țin economia în mișcare”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Guvernul pregătește desființarea impozitului pe cifra de afaceri până în 2027, într-un moment în care Dacia și Ford sunt invocate explicit ca mize ale deciziei.
Decizia vine dintr-un calcul simplu și, pe alocuri, dur: marile grupuri industriale pot alege oricând să producă în altă parte. Bolojan a spus-o explicit — România concurează cu alte state pentru comenzile și investițiile companiilor precum Dacia sau Ford. Atunci când un grup multinațional pune față în față costurile din România cu cele din Polonia, Cehia sau Slovacia, fiecare taxă contează. Impozitul pe cifra de afaceri, aplicat indiferent de profit, a fost identificat de Executiv drept unul dintre factorii care pot înclina balanța în defavoarea țării noastre.
Ce presupune concret eliminarea impozitului pe cifra de afaceri
Planul anunțat presupune reducerea progresivă a acestei taxe, urmată de eliminarea ei completă începând cu 2027. Nu există, deocamdată, un calendar detaliat publicat oficial, dar direcția e clară: taxa dispare în doi pași, nu dintr-o singură mișcare. Același pachet include o creștere a salariului minim brut, estimată la aproximativ 6,3%, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.
Impozitul pe cifra de afaceri funcționează diferit față de impozitul pe profit — se aplică indiferent dacă firma câștigă sau pierde bani. Pentru o companie cu rulaj mare și marje mici, situație frecventă în industria auto, această taxă poate fi o povară semnificativă chiar în ani grei. Criticile la adresa ei nu sunt noi; mediul de afaceri a semnalat problema de ani buni. Noutatea e că acum un Guvern a pus-o pe lista de desființat, cu un termen concret.
Reacțiile și rezervele față de măsură
Asociațiile patronale au susținut de multă vreme că impozitul pe cifra de afaceri distorsionează competitivitatea și descurajează investițiile, așa că vestea a fost primită pozitiv în mediul de afaceri. Analiștii economici au reacționat cu mai multă rezervă — apreciind direcția, dar așteptând detaliile tehnice ale aplicării.
Vocea sindicatelor și a unor economiști a ridicat o întrebare legitimă: dacă impozitul dispare, cine acoperă gaura bugetară? România se află într-un proces de consolidare fiscală asumat față de Comisia Europeană, cu un deficit care trebuie redus. Fără un mecanism clar de compensare, măsura riscă să creeze tensiuni cu partenerii externi ai Bucureștiului, inclusiv cu Fondul Monetar Internațional. Acesta e, de fapt, detaliul care schimbă tot: nu dacă taxa dispare, ci cu ce e înlocuită în ecuația bugetară.
Ce urmează și de ce contează răspunsul din 2027
Guvernul trebuie să publice un proiect legislativ cu calendarul exact al reducerii și cu mecanismul de finanțare a impactului bugetar. Termenul asumat public este 2027 pentru eliminarea completă, dar pașii intermediari nu au fost precizați. Până atunci, companiile vor ști că taxa se micșorează, fără să știe exact cu cât și de când.
1
2
3
4Direcția e corectă — un impozit care lovește indiferent de profitabilitate pedepsește activitatea economică în sine, nu câștigul. România a pierdut investiții în trecut din cauza unor măsuri fiscale impredictibile. Că acum se optează pentru desființare treptată arată că lecția, cel puțin parțial, a fost învățată. Întrebarea care rămâne e dacă reforma va fi dusă până la capăt fără a fi sabotată cu alte taxe introduse pe ușa din spate, ca să astupe golul bugetar. Răspunsul îl vom ști cel târziu în 2027 — dacă termenul va fi respectat.