Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra nu a început miercuri, 9 septembrie, cum era programat. Curtea de Apel București a amânat ședința după ce apărătorii a doi dintre cei 22 de inculpați au cerut mai mult timp. Primul termen real va fi pe 28 septembrie 2026, la ora 12:30, sala P85.
Nu e prima amânare în acest dosar. Și probabil nu va fi ultima. Dosarul îi vizează pe fostul candidat prezidențial Călin Georgescu, pe fostul lider al Legiunii Străine Horațiu Potra, pe fiul și nepotul acestuia, Dorian și Alexandru Potra, și pe alți 18 inculpați. Acuzațiile sunt grave: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, adică tentativă de lovitură de stat, la care se adaugă, în cazul lui Potra, nerespectarea regimului armelor, munițiilor și materiilor explozive. Georgescu este acuzat de complicitate la aceste fapte și de comunicarea de informații false, în formă continuată.
Cauza are la bază, printre altele, evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când polițiștii au organizat filtre în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București, descoperind arme, muniție și materiale pirotehnice. Motivul amânării de miercuri este tehnic, dar semnificativ: apărătorii aleși a doi inculpați — identificați în documente prin inițialele CM și ȘM — au cerut timp suplimentar. Magistrații au consemnat decizia: „Amână judecarea cauzei și acordă termen la data de 28.09.2026, ora 12:30, sala P85 pentru când se citează inculpații care nu au termen în cunoștință.” O amânare la primul termen dintr-un dosar cu 22 de inculpați nu surprinde pe nimeni familiarizat cu procedura penală română. Asta nu înseamnă că amânările sunt întotdeauna nevinovate — în dreptul penal, timpul câștigat poate fi un instrument la fel de valoros ca un argument juridic solid.
Drumul până la primul termen a durat luni întregi
Înainte ca instanța să poată judeca pe fond, dosarul a trebuit să treacă prin camera preliminară — etapa în care judecătorii verifică dacă actele de urmărire penală sunt legale și dacă rechizitoriul e în regulă. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a dat undă verde judecății pe fond. Atât inculpații, cât și Ministerul Public au contestat această decizie. Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat contestațiile și le-a respins pe toate, pe 6 august. Din acel moment, procesul putea începe. A mai durat o lună până la primul termen programat — și acela s-a soldat cu o amânare.
Cronologia contează pentru a înțelege ritmul real al acestui dosar. Horațiu Potra a fost adus în România în noiembrie 2025, după ce fusese localizat în Dubai. A acceptat să revină de bună voie, ceea ce a simplificat procedurile — între România și Emiratele Arabe Unite nu există un acord bilateral de extrădare, astfel că o procedură clasică ar fi putut dura ani. Odată ajuns în țară, a fost plasat în arest preventiv, apoi în arest la domiciliu, iar la începutul lunii septembrie 2026, Înalta Curte i-a admis contestația și l-a trecut sub control judiciar.
Georgescu rămâne acuzat. Potra, liber să se miște
Situațiile celor doi protagoniști ai dosarului sunt, în acest moment, diferite în ceea ce privește libertatea de mișcare. Horațiu Potra se află sub control judiciar după ce Înalta Curte i-a schimbat măsura preventivă la începutul lunii septembrie. Curtea de Apel București îi respinsese anterior cererea de înlocuire a arestului la domiciliu, dar instanța supremă a decis altfel. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra beneficiază de măsuri și mai puțin restrictive, contestațiile lor fiind admise în etape anterioare.
Călin Georgescu, cel mai cunoscut dintre inculpați publicului larg, este acuzat de complicitate — nu de autor principal al tentativei împotriva ordinii constituționale. Distincția juridică e importantă: complice înseamnă că ar fi facilitat sau sprijinit acțiunile altora, fără să fie el organizatorul direct. Acuzația de comunicare de informații false, în formă continuată, vizează probabil declarațiile și mesajele publice din perioada campaniei electorale și din jurul evenimentelor din decembrie 2024.
1
2
3
4Pe 28 septembrie se vede dacă procesul chiar începe
Dacă nu apare o nouă cerere de amânare, instanța va intra, cel puțin formal, în faza de judecată pe fond pe 28 septembrie. Asta înseamnă că procurorii vor trebui să-și prezinte probele, iar apărătorii să-și formuleze strategiile de contraatac în fața completului de judecată. Într-un dosar cu 22 de inculpați și acuzații care acoperă tentativă de lovitură de stat, trafic de arme și materiale explozive, judecata pe fond poate dura ani, nu luni.
Detaliul care rămâne după toate aceste proceduri este acesta: un dosar penal care pornește de la noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 — adică de la o criză de securitate trăită în direct de România — abia acum, la aproape doi ani distanță, intră efectiv în sala de judecată. Pe 28 septembrie vom vedea dacă instanța chiar judecă procesul Georgescu-Potra sau dacă dosarul mai câștigă încă o amânare.
