„Merită un atac direct asupra tuturor instalațiilor de producție de echipamente militare germane… și, probabil, și asupra altor câteva locații din Berlin.” Cuvintele îi aparțin lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, scrise miercuri, 2 septembrie 2026, pe Telegram, ca răspuns la decizia Germaniei de a acuza oficial Moscova pentru atacul cu drone de pe aeroportul din Leipzig.
Declarația a venit la mai puțin de 24 de ore după ce Berlinul a anunțat concluzia unei investigații de o lună și a ordonat închiderea consulatului rus pe teritoriul german — un gest diplomatic cu greutate, rar folosit între state europene. Moscova nu a acceptat acuzația. A ripostat prin vocea lui Medvedev, care a mers mult mai departe decât o simplă negare.
Ce s-a întâmplat la Leipzig în noaptea de 4 spre 5 august
Două incidente separate au avut loc pe aeroportul din Leipzig, în landul Saxonia. Primul a implicat o dronă cu explozibili descoperită pe terenul aeroportului, în imediata vecinătate a două aeronave de marfă cu origine în Ucraina. Aeroportul a fost închis pentru ore întregi. Apoi, în timp ce autoritățile gestionau prima situație, un Boeing 757-23N s-a ciocnit ușor cu o a doua dronă.
Ministrul federal de interne Alexander Dobrindt a declarat la momentul respectiv că incidentul poartă semnele unui atac profesionist, probabil comis în numele unei puteri străine, în cadrul unui scenariu de război hibrid. Investigația a durat aproape o lună, iar pe 1 septembrie guvernul german a anunțat concluzia: Rusia a ordonat atacul. Consecința imediată — închiderea consulatului rus, o decizie care a trimis un semnal clar atât spre Moscova, cât și spre aliații din NATO.
Medvedev amenință Berlinul și liderii occidentali care merg la Kiev
Medvedev a scris pe Telegram că acuzațiile germane reprezintă „cea mai blândă formă de pedeapsă pentru păcatele Germaniei” — o formulare care spune, implicit, că Rusia consideră că ar putea răspunde mult mai dur. A continuat în aceeași postare cu ceea ce, în orice altă epocă diplomatică, ar fi fost tratat drept casus belli: un apel la lovituri directe asupra capitalei unui stat NATO.
Și mai e ceva. Într-un adaos la postarea inițială, Medvedev a precizat: „Fiecare teroare are sponsori. În acest moment, aceștia sunt șefii țărilor occidentale, în principal ai celor europene. Și adesea călătoresc la Kiev cu trenul…” Insinuarea e cât se poate de explicită: trenurile cu lideri occidentali spre Kiev ar putea deveni ținte. Detaliul care schimbă tot: amenințările la adresa liderilor în tranzit spre Kiev transformă declarația dintr-un mesaj bilateral într-unul cu adresă multiplă, îndreptat spre întreaga Europă.
Reacțiile
Reacțiile occidentale au venit rapid, în limitele unui limbaj diplomatic calculat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au promis „solidaritate deplină” cu Berlinul. Nicio voce din alianță nu a pus la îndoială concluzia germană privind responsabilitatea Rusiei. Solidaritatea declarată ridică imediat o întrebare practică: un atac cu dronă pe teritoriul unui stat NATO, atribuit oficial Rusiei, intră sub incidența articolului 5 din Tratatul de la Washington? Sau rămâne în zona războiului hibrid, unde răspunsul colectiv e mai ambiguu?
1
2
3
4Germania nu a invocat articolul 5. Deocamdată. A ales calea diplomatică și a lăsat deschisă posibilitatea unor măsuri suplimentare. Berlinul nu a anunțat un calendar clar, dar pe orizontul apropiat se află ședința Consiliului NATO la nivel de ambasadori, unde Germania va prezenta probabil dovezile care au condus la atribuirea atacului. O posibilă convocare a Consiliului de Securitate al ONU rămâne o opțiune dacă Berlinul decide să escaladeze pe plan diplomatic internațional. Medvedev a amenințat Germania cu atacuri directe asupra Berlinului nu dintr-un impuls, ci ca parte a unui mesaj deliberat: întrebarea reală nu e dacă Rusia va lovi Berlinul, ci cât de departe poate merge această retorică înainte ca cineva, undeva, să facă o greșeală de calcul.