Dmitri Medvedev a cerut atacuri directe asupra Berlinului pe 2 septembrie 2026, după ce Germania a acuzat oficial Rusia că se află în spatele unui atac cu drone pe aeroportul din Leipzig. Amenințările, postate pe Telegram, vizează fabrici militare germane și, implicit, lideri occidentali care călătoresc spre Kiev.
Totul a pornit din noaptea de 4 spre 5 august 2026, când două incidente separate cu drone au perturbat aeroportul Leipzig din Saxonia. Primul a implicat o dronă cu explozibili descoperită în apropierea a două avioane de marfă ucrainene. Câteva ore mai târziu, după redeschiderea parțială a aeroportului, un Boeing 757-23N s-a ciocnit ușor cu o a doua dronă. Ministrul federal de interne Alexander Dobrindt a declarat la acel moment că atacul a fost executat de profesioniști, cel mai probabil în contul unor puteri străine, ca parte a unui scenariu de război hibrid. Marți, 1 septembrie 2026, guvernul german a confirmat public: în spatele atacului se află Rusia. Consecința imediată a fost ordinul de închidere a consulatului rus de pe teritoriul german.
Medvedev cere lovituri asupra fabricilor militare germane
Reacția Moscovei nu a întârziat. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a publicat miercuri pe Telegram un mesaj care nu lasă loc de interpretare: „Merită un atac direct asupra tuturor instalațiilor de producție de echipamente militare germane… și, probabil, și asupra altor câteva locații din Berlin.”
Medvedev a invocat argumentul standard al Kremlinului, acuzând conducerea actuală a Germaniei de „rusofobie”. Logica e mereu aceeași: orice stat care sprijină Ucraina devine, în limbajul oficial rus, un combatant și, prin urmare, o țintă legitimă. Germania livrează echipamente militare Ucrainei de mai bine de doi ani. Acum, în viziunea lui Medvedev, fabricile care produc acele echipamente pe teritoriul german ar trebui să plătească prețul. Declarația nu e o simplă ieșire retorică de moment. Medvedev a mai lansat amenințări similare față de alte state europene, dar niciuna nu a vizat atât de explicit capitala unui stat membru NATO.
Amenințarea la adresa liderilor occidentali care merg la Kiev
Și mai e ceva în postarea lui Medvedev, un detaliu care a trecut aproape neobservat în zgomotul declarației principale. Fostul președinte rus a adăugat un al doilea strat de amenințare, îndreptat de data aceasta spre liderii occidentali care vizitează Kievul: „Fiecare teroare are sponsori. În acest moment, aceștia sunt șefii țărilor occidentale, în principal ai celor europene. Și adesea călătoresc la Kiev cu trenul…”
Insinuarea e clară. Trenurile care transportă demnitari occidentali spre Kiev ar putea deveni ținte. E genul de formulare calculată: nu spune explicit că va fi un atac, dar lasă suficient loc ca mesajul să fie înțeles. E o formă de intimidare politică pe care Kremlinul o practică sistematic — semnalul e trimis, răspunderea directă poate fi negată. Concret, asta înseamnă că orice înalt oficial european care se deplasează la Kiev o face acum cu un risc asumat în spațiul public rusesc. Dacă vreodată un astfel de tren ar fi lovit, declarația lui Medvedev ar fi existat deja.
NATO și UE răspund solidar, Germania rămâne în zona diplomatică
Secretarul general NATO, Mark Rutte, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat „solidaritate deplină” cu Berlinul, potrivit CNN. Formularea e standard în diplomație, dar în contextul de față vine cu o miză concretă: atacul de la Leipzig a vizat infrastructură civilă, nu militară. Dacă atribuirea este corectă și Rusia a atacat un aeroport civil dintr-un stat NATO, ne aflăm pe un teren extrem de periculos ca precedent. Germania a reacționat prin expulzarea consulatului rus, o mișcare proporțională diplomatic, dar care subliniază și limitele pe care Berlinul și le impune deliberat. Răspunsul german rămâne în sfera politică și diplomatică, nu militară — indiferent de tonul folosit de Moscova.
Berlinul urmează să prezinte dovezile formale ale implicării ruse în atacul de la Leipzig, cel mai probabil în cadrul unor consultări cu aliații NATO. Închiderea consulatului rus e, de obicei, primul pas dintr-o serie de măsuri diplomatice, nu ultimul. Medvedev va continua să posteze pe Telegram — asta e sigur. Întrebarea reală e dacă cineva din conducerea Kremlinului va trage o linie între retorică și decizie operațională. Atacul de la Leipzig sugerează că această linie e deja mai subțire decât ne-am dori să credem.