România a pierdut, în două zile, 1.300 MW din producția națională de energie. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza secetei severe care a înjumătățit debitul Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut miercuri seară românilor să reducă consumul între 20:00 și 23:00.
Oprirea nu a venit brusc. Luni seară, la un comandament energetic convocat de urgență, autoritățile au luat act de decizia tehnică de a scoate din funcțiune primul reactor — o pierdere de aproximativ 550 MW. S-a estimat atunci că al doilea grup mai poate funcționa câteva zile în siguranță. Miercuri, specialiștii de la Cernavodă au decis altfel: și reactorul 2 a fost oprit.
De ce Dunărea a oprit reactoarele nucleare de la Cernavodă
Motivul e hidraulic, nu mecanic. Centrala de la Cernavodă pompează apă din Dunăre printr-un bazin colector. Când nivelul apei scade sub doi metri, pompele trebuie oprite — și odată cu ele, reactoarele. Bolojan a dat cifre concrete: în această perioadă, în anii anteriori, debitul Dunării era de 3.900–4.500 de metri cubi pe secundă. Acum e 1.600 și continuă să scadă.
Cele două unități produceau împreună circa 1.300 MW — aproape 20% din consumul mediu zilnic al României, estimat la aproximativ 7.000 MW. Dispariția lor bruscă din sistem e o lovitură serioasă. Pentru acoperirea deficitului, autoritățile activează tot ce e disponibil: centrale pe gaze, fotovoltaic, eolian, capacități de stocare. Și importuri.
Seceta afectează și Ungaria. Importurile românești cresc, dar marja se îngustează
Și importurile au o limită. Seceta afectează întreg bazinul dunărean. În Ungaria, unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Paks a fost deconectat, capacitatea scăzând de la aproape 2.000 MW la circa 1.200 MW. Asta înseamnă că și vecinii noștri caută energie din afară, ceea ce îngustează marja de manevră a României pe piața regională.
România importa deja, în zilele anterioare, aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Cu cele două reactoare oprite, volumul importat va crește. „În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme”, a avertizat Bolojan.
Intervalul 20:00–23:00 și ce spune criza despre anii pierduți în energie
Apelul premierului interimar are o țintă precisă: intervalul orar 20:00–23:00, când consumul atinge vârful zilnic. În restul zilei, sistemul funcționează în parametri normali — producția din surse regenerabile acoperă cererea, iar capacitățile de stocare fac față. Problema e seara, când soarele nu mai produce, vântul e inconstant și gazele nu pot suplini instantaneu un gol de 1.300 MW.
Aici intervine partea care deranjează cel mai mult: această situație nu e doar despre o secetă extremă. E și despre un sistem energetic care, ani la rând, n-a investit suficient în capacități de rezervă și stocare. Bolojan a spus-o direct: „Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcute de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate.” Bolojan a estimat că situația ar putea dura între una și două săptămâni, în funcție de precipitațiile din bazinul inferior al Dunării — iar prognozele meteo actuale nu anunță o schimbare rapidă. Până atunci, fiecare kilowatt economisit în intervalul de seară contează real: cu cât cererea internă scade mai mult în acele trei ore, cu atât România depinde mai puțin de piețele externe și de prețurile pe care nu le controlează.
