România are multe lacuri frumoase, dar puține pot fi explicate atât de spectaculos ca Lacul Ursu din Sovata. La prima vedere, pare un lac de munte înconjurat de pădure, cu ponton, turiști și apă sărată. De fapt, este unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din Europa: un lac helioterm, în care apa poate fi mai rece la suprafață și mult mai caldă la adâncime.
De aici vine senzația care îi surprinde pe turiști. Intri în apă, iar corpul simte două lumi diferite. La suprafață, apa poate fi mai răcoroasă. Mai jos, în anumite straturi, devine caldă. Nu este o poveste pentru reclamă turistică. Este efectul heliotermiei, un fenomen natural rar, produs de stratificarea apei dulci și a apei sărate.
Lacul Ursu se află în stațiunea balneoclimaterică Sovata, județul Mureș, în inima Transilvaniei. Stațiunea este cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate și sodice, pentru nămolul cu utilizări balneare și pentru cadrul natural în care se află: dealuri împădurite, aer curat și zona Muntelui de Sare. Site-ul de prezentare al stațiunii notează că lacurile din Sovata sunt renumite atât pentru efectul terapeutic, cât și pentru fenomenul de heliotermie.
Explicația fenomenului este simplă doar la prima vedere. Deasupra apei sărate se formează un strat de apă mai dulce, provenită din precipitații și pâraie. Acest strat rămâne la suprafață și funcționează ca o pătură izolatoare. Razele soarelui încălzesc apa sărată din profunzime, iar căldura rămâne prinsă mai jos, pentru că straturile nu se amestecă ușor. Site-ul Sovata.ro explică exact acest mecanism: apa proaspătă de deasupra nu se amestecă cu apa sărată, ci acționează ca izolator termic.
Așa se ajunge la diferențe mari de temperatură pe verticală. Potrivit informațiilor prezentate de Sovata.ro, vara, temperatura poate fi de 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 metru și 40-60°C la 1,5 metri. Valorile variază în funcție de sezon, vreme, numărul de persoane care intră în apă și gradul de amestecare a straturilor.
Agerpres relata, la deschiderea sezonului din 2021, că apa Lacului Ursu avea 28°C la suprafață și 39°C la adâncimea de 1,5 metri. Aceste diferențe explică de ce turiștii vorbesc despre o baie rece și caldă în același timp. Nu lacul are două ape diferite, ci straturi de apă cu temperaturi diferite.
Lacul Ursu nu este important doar pentru turism. Este și un caz natural rar, studiat de specialiști. O lucrare privind proprietățile fizice și chimice ale apei arată că lacul s-a format în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin prăbușiri și alunecări de teren, într-o zonă legată de masivul de sare. Apele pâraielor Toplița și Auriu au umplut depresiunea rezultată, iar sarea din subteran a contribuit la salinizarea lacului.
Data formării Lacului Ursu este una dintre curiozitățile locului. Agerpres notează că lacul s-a format pe 27 mai 1875, la ora 11:00, pe locul unei pășuni pe unde curgeau două pâraie. Este unul dintre puținele lacuri naturale despre care se afirmă că are o dată de naștere cunoscută cu o asemenea precizie.
Primăria Sovata arată, în scurtul istoric al localității, că Lacul Ursu a luat naștere în perioada 1875-1881, în urma prăbușirii terenului deasupra unei dizolvări subterane și prin acumularea apei celor două pâraie în golul rezultat. Tot în jurul acestor resurse naturale s-a dezvoltat și stațiunea modernă.
Recordurile au dus lacul și mai departe de granițele României. Agerpres a scris că Lacul Ursu a fost declarat de Cartea Recordurilor drept cel mai adânc lac helioterm din lume, cu o adâncime de 18 metri. Aceeași sursă menționează că cercetările au evidențiat trei recorduri mondiale: cel mai mare și mai cald lac helioterm, singurul lac cu apă sărată înconjurat de un munte de sare cu vegetație bogată și singurul lac natural a cărui dată de formare este cunoscută cu precizie de un minut.
Datele locale arată și dimensiunea reală a lacului. În Statutul orașului Sovata, Lacul Ursu este prezentat ca având o suprafață de 40.235 metri pătrați, o circumferință de 1.180 metri și o adâncime maximă care depășește 18 metri. Aceste cifre sunt importante, pentru că în unele relatări apar valori scrise neclar sau reduse greșit. Pentru un articol corect, suprafața folosită trebuie să fie cea de aproximativ 40.000 mp, nu 4.200 mp.
Salinitatea este alt element care face lacul special. În straturile de adâncime, apa este mult mai sărată decât la suprafață. Lucrarea de limnologie citată arată că salinitatea poate fi de 10-15 g/l la suprafață, apoi crește brusc între 2 și 3 metri adâncime, ajungând la aproximativ 240 g/l, iar mai jos valorile pot oscila între 250 și 300 g/l. Această stratificare este esențială pentru menținerea fenomenului de heliotermie.
Faptul că turiștii intră în lac schimbă însă echilibrul natural. Când apa este agitată, straturile se amestecă mai ușor, iar fenomenul de heliotermie se poate reduce. Studiile menționează că, de-a lungul timpului, numărul mare de persoane intrate la baie și modificările regimului hidric au influențat temperatura și stratificarea lacului. Tocmai de aceea, exploatarea turistică trebuie făcută cu reguli, program și protejarea lacului.
Lacul Ursu a devenit celebru și pentru utilizarea balneară. Stațiunea Sovata este asociată de mult timp cu tratamente pentru afecțiuni reumatice și ginecologice, cu băi în apă sărată și nămol sapropelic. Sovata.ro menționează că lacurile și nămolul din stațiune au proprietăți terapeutice și sunt folosite mai ales pentru afecțiuni ginecologice și reumatice.
Totuși, beneficiile nu trebuie transformate în promisiuni medicale. O baie în Lacul Ursu nu înlocuiește tratamentul prescris de medic. Persoanele cu boli cardiovasculare, tensiune oscilantă, afecțiuni acute, probleme grave de sănătate sau femeile însărcinate ar trebui să ceară sfat medical înainte de tratamente balneare ori băi în apă foarte sărată și caldă. Stațiunile balneare au indicații și contraindicații, nu funcționează după regula „dacă e natural, e bun pentru oricine”.
Pentru turiști, experiența rămâne una rară. Într-un singur loc simți apa rece la suprafață, stratul cald de dedesubt, plutirea dată de sarea din apă și liniștea unei stațiuni construite în jurul lacurilor. Sovata nu vinde doar o baie, ci o combinație de geologie, climă, sare, pădure și istorie.
Lacul Ursu nu a uimit lumea prin dimensiuni uriașe, ci prin felul în care funcționează. Nu este un lac obișnuit încălzit de soare. Este un rezervor natural în care sarea, apa dulce și radiația solară lucrează împreună și creează un fenomen greu de găsit în altă parte.
Pentru România, Lacul Ursu rămâne una dintre acele atracții care ar trebui prezentate fără exagerări ieftine. Este suficient adevărul: un lac helioterm rar, cu adâncime de peste 18 metri, cu apă sărată stratificată, cu temperaturi diferite pe verticală și cu o poveste naturală începută în secolul al XIX-lea. Iar cine intră în apă înțelege repede de ce locul a devenit celebru.
