Zațul de cafea este, pentru mulți, un gunoi obișnuit. Pentru plantele în ghiveci și pentru grădina de legume, poate fi însă o resursă utilă dacă îl folosești corect și cu măsură.
Ce conține, de fapt, zațul de cafea
După ce îți faci cafeaua, în filtru sau la espressor, în cană rămâne un amestec fin de particule de cafea, bogat în substanțe organice. Analizele de sol arată că zațul conține în special azot, dar și fosfor, potasiu, magneziu, calciu și alte microelemente de care plantele au nevoie pentru creștere.
Zațul folosit nu este la fel de acid cum se crede. Studiile arată că pH-ul lui se încadrează, de obicei, între 6,2 și 6,8, adică ușor acid sau aproape neutru. E potrivit pentru plante care preferă un sol puțin acid, dar nu transformă singur complet reacția solului.
Materia organică din zaț hrănește bacteriile și ciupercile din sol. Pe măsură ce acestea descompun particulele de cafea, nutrienții se eliberează treptat. În acest proces, o parte din azot este folosită temporar de microorganisme, apoi revine în sol într-o formă accesibilă plantelor.
Zațul de cafea și plantele de interior
O iubitoare de plante din Sankt Petersburg a observat că violetele ei africane, hrănite regulat cu cafea fermentată, au început să înflorească aproape tot anul și să dea flori duble, mari. Experiențe ca aceasta se regăsesc la mulți amatori de plante de interior care folosesc zațul cu grijă.
Plantele de interior care preferă un sol ușor acid și bogat în materie organică răspund mai bine la astfel de tratamente. În această categorie intră azaleele de ghiveci, hortensiile pitice, unele ferigi și multe plante verzi cu frunze mari, care „mănâncă” mult azot.
Nu toate plantele de apartament tolerează bine cafeaua. Speciile care iubesc solul mai sărac sau mai alcalin, ori cele sensibile la exces de umiditate, pot avea de suferit dacă exagerezi cu zațul sau cu „ceaiul” de cafea.
Cum folosești zațul în ghiveci fără să faci rău plantelor
Prima regulă este cantitatea. Specialiștii recomandă ca zațul să nu depășească aproximativ 10 15 la sută din volumul total al substratului atunci când îl amesteci direct în pământ. Asta înseamnă, practic, una două linguri de zaț la un ghiveci mediu, bine amestecate în pământ atunci când transplantezi planta.
Dacă îl lași la suprafață într-un strat gros, particulele fine se lipesc între ele și formează o crustă care respinge apa. Solul de dedesubt se usucă, rădăcinile suferă, iar planta începe să se ofilească, deși la prima vedere pare că ai „îmbogățit” ghiveciul.
O variantă mai sigură pentru apartament este „ceaiul” de zaț. Pui o linguriță de zaț folosit la un litru de apă, lași amestecul câteva zile la temperatura camerei, amesteci din când în când, apoi strecoară lichidul și îl folosești la udat, o dată la două trei săptămâni. Cantitățile mici reduc riscul de mucegai în ghiveci și oferă plantelor un plus de azot și microelemente la fiecare udare.
Unii pasionați de plante lasă zațul în apă chiar mai mult, până când începe să fermenteze ușor. Fermentația descompune parțial materia organică și face nutrienții mai disponibili pentru plante. Mirosul poate fi însă neplăcut dacă păstrezi recipientul în casă, de aceea este mai comod să ții borcanul pe balcon sau în debara.
Zațul uscat se poate presăra și pe sol, în strat foarte subțire, ca un fel de mulci. Important este să rupi stratul cu degetele sau cu o furculiță atunci când vezi că se întărește. Astfel păstrezi solul aerat și permeabil.
Ce beneficii aduce zațul în ghiveci
Primul efect observat de mulți proprietari de plante este îmbunătățirea structurii solului. Pământul devine mai afânat, reține mai bine apa, dar se și drenează mai ușor, fără băltire. Studii făcute pe soluri nisipoase au arătat că adaosul de deșeuri de cafea crește capacitatea de reținere a apei și ajută la păstrarea cationilor nutritivi.
Al doilea efect este legat de viața din sol. Râmele sunt atrase de zonele bogate în resturi organice, iar zațul se numără printre aceste surse de hrană. Acolo unde apar râme, pământul se afânează natural, iar excrementele lor îmbogățesc amestecul cu nutrienți ușor asimilabili.
În timp, plantele hrănite moderat cu cafea își dezvoltă un aparat foliar mai viguros. Frunzele devin mai verzi, iar plantele cu flori, cum sunt violetele africane, azaleele sau hortensiile de ghiveci, pot avea cicluri de înflorire mai lungi. Asta se datorează în special aportului de azot, dar și aportului de potasiu și magneziu din zaț.
De la pervaz la stratul de legume: cafeaua în grădină
Resturile de cafea pot fi folosite și în grădina de legume, nu doar în ghivecele din casă. Aici ai mai multă libertate la cantități, pentru că solul este, de obicei, mai adânc, iar materia organică se distribuie pe o zonă mai mare.
Cea mai sigură metodă rămâne compostarea. Adaosul de zaț într-o proporție de maxim 20 la sută din volumul compostului este considerat optim. În amestec cu resturi de iarbă, frunze uscate și bucăți de crenguțe, cafeaua fermentată se transformă într-un compost bogat, care se poate împrăștia primăvara în straturile de legume.
Poți folosi zațul și direct pe strat, dacă îl împrăștii în cantități mici și îl încorporezi superficial cu sapa sau grebla. În felul acesta, îmbunătățești textura solului din straturile de roșii, ardei sau vinete, iar în zonele cu sol nisipos ajuți la reținerea apei și a nutrienților după fiecare ploaie sau udare.
Unele cercetări au testat efectele zațului de cafea asupra porumbului. Doze mici și medii de zaț, aplicate în sol, au dus la o creștere semnificativă a producției față de plantele martor, mai ales atunci când cafeaua a fost combinată cu îngrășăminte convenționale. Acest lucru arată că zațul poate funcționa ca supliment organic, dar nu înlocuiește complet fertilizarea de bază.
Pentru legumele care suportă bine un sol ușor acid și bogat în materie organică, cum sunt cartofii, dovleceii sau unele soiuri de varză, adaosul de zaț în zonele rădăcinilor poate contribui la o creștere mai viguroasă și la frunziș mai sănătos.
Cafeaua ca ajutor împotriva dăunătorilor
Zațul de cafea nu este un insecticid universal, dar poate fi un mic aliat. Experimentele făcute cu soluții de cafea arată că un lichid cu o concentrație de 1 2 la sută poate afecta melcii și limacșii care rod frunzele tinere. În practică, poți pulveriza o astfel de soluție în jurul plantelor sensibile sau poți presăra un inel subțire de zaț în jurul rădăcinii, fără să creezi o barieră groasă.
În același timp, particulele de cafea ajută la menținerea solului mai rugos la suprafață. Această textură poate descuraja o parte din limacși să înainteze spre plante, mai ales dacă amesteci zațul cu nisip sau cu coji de ou mărunțite.
Mitul solului „miraculos” și limitele zațului de cafea
Despre cafeaua folosită circulă multe povești. Una dintre ele spune că poate schimba radical culoarea hortensiilor și poate acidifica solul în profunzime. Analizele de laborator arată însă că zațul folosit are un pH aproape neutru, iar efectul lui asupra acidității solului este modest. În cazul hortensiilor, factorul decisiv pentru culoare rămâne combinația dintre aciditatea solului și prezența aluminiului, nu simpla presărare de zaț.
O altă limită importantă ține de cantitate și de ritmul de descompunere. Folosit în exces, zațul proaspăt poate bloca temporar o parte din azotul disponibil pentru plante, pentru că microorganismele îl consumă în timpul descompunerii. Specialiștii recomandă să combini zațul cu alte surse de azot, cum ar fi compostul bine maturat sau gunoiul vechi de grajd, mai ales în grădină.
Nu în ultimul rând, zațul nu acoperă toate nevoile de hrană ale unei plante. El aduce azot, potasiu, magneziu și microelemente, dar poate fi insuficient în fosfor și alte elemente, mai ales dacă te bazezi doar pe el în ghivece mici. De aceea, mulți horticultori recomandă utilizarea lui ca supliment, alături de un substrat de calitate și, la nevoie, de un îngrășământ echilibrat.
Cum testezi practic, fără să riști plantele
Cel mai simplu mod este să începi cu una două plante de interior, pe care le știi sănătoase. Amesteci puțin zaț în substrat la suprafață sau folosești o dată pe lună un „ceai” slab de cafea, așa cum ai face cu orice îngrășământ nou. Observi frunzele, ritmul de creștere și eventualele semne de stres.
În grădină, poți alege un strat mic, separat, unde să folosești constant zațul rămas de la cafelele din casă. Amesteci resturile în sol primăvara și după recoltă, ca să lași timp materiei organice să se descompună. Comparația dintre acest strat și unul vecin, fără cafea, îți va arăta în câteva sezoane dacă solul tău răspunde bine la astfel de adaosuri.
Dacă bei oricum cafea în fiecare zi, merită să transformi zațul din gunoi în resursă. Folosit cu măsură, bine amestecat în pământ sau transformat în compost ori „ceai”, el poate ajuta atât plantele în ghiveci, cât și legumele din grădină, reducând în același timp cantitatea de deșeuri pe care o trimiți la gunoi.
