Viorica Dăncilă a vorbit public despre felul în care s-a încheiat mandatul său de premier — și declarațiile ei nu sunt o trecere în revistă obișnuită. Ea susține că moțiunea de cenzură din 2019 a trecut cu voturile a cinci deputați din propriul partid. Unii dintre ei au fost recompensați politic imediat după. Detaliul ăsta schimbă tot ce credeam că știm despre căderea guvernului său.
Fostul premier susține că a plătit un preț specific pentru că a fost prima femeie în fruntea Executivului. Nu e o afirmație vagă — ea a descris situații concrete: colegi de partid care îi recunoșteau competența, dar adăugau, ca o concluzie firească, că „ești femeie”. Formularea asta spune mai mult decât orice discurs despre egalitate de șanse. Misoginismul nu venea de la adversari, ci de la oameni cu care împărțea același partid, același guvern, aceeași masă a ședințelor de coaliție.
„Era foarte greu pentru unii colegi să accepte că primul-ministru este femeie”
„Presiunea a fost foarte mare pentru că am fost prima femeie prim-ministru și să știți că încă există misoginism în România. Aveam colegi care îmi spuneau «muncești foarte mult, te implici, ești foarte strictă, foarte corectă, dar ești femeie». Era foarte greu pentru unii colegi să accepte că primul-ministru este femeie.” Declarația ei arată direct cu ce s-a confruntat — și mai e ceva dincolo de ea.
Presiunea s-a intensificat în apropierea alegerilor prezidențiale din toamna lui 2019. Dăncilă a preluat atunci și conducerea PSD, devenind prima femeie președinte al partidului — o dublă premieră care, spune ea, a amplificat atacurile. „A fost o perioadă extrem de complicată, mai ales că se apropiau alegerile prezidențiale și presiunea a crescut. Toate acestea au făcut ca și ura publică, din partea unor, să fie extraordinar de mare. Însă, important este să nu greșești față de țară pentru că unii vorbesc atât de frumos, dar fac lucruri atât de rele pentru țară.” Ultimele cuvinte nu sunt o generalitate — sunt o acuzație abia mascată.
Cinci deputați PSD au votat pentru căderea propriului guvern
Moțiunea de cenzură care a răsturnat Guvernul Dăncilă a trecut în octombrie 2019 cu 238 de voturi. Fostul premier susține că cinci deputați PSD au votat alături de opoziție. Cifra circulase și în 2019, dar ceea ce adaugă ea acum e urmarea: doi dintre cei cinci au ajuns deputați în mandatul următor, iar alți trei au fost numiți președinți de agenții de stat.
„Perioada de după a fost foarte dificilă pentru că, așa cum se știe, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a trecut cu sprijinul a cinci deputați PSD, iar acest lucru mi-a lăsat un gust amar. Atunci când ești trădat de cei din interior, din casă, de cei pe care i-ai sprijinit… Doi dintre ei au fost răsplătiți, au ajuns deputați și trei au fost nominalizați ca președinți de agenții.” Dacă cifrele sunt reale, nu vorbim despre un incident izolat — vorbim despre o practică: trădarea se negociază, iar plata vine tot din bani publici.
Ce înseamnă asta, de fapt, dincolo de povestea personală
Declarațiile Vioricăi Dăncilă ridică o întrebare mai largă. Câți oameni numiți în funcții publice după 2019 — în agenții, consilii de administrație, instituții de stat — și-au câștigat pozițiile ca recompensă pentru un vot politic? Nimeni nu a numărat public. Și nimeni nu a cerut socoteală. Dăncilă nu a anunțat că va face ceva concret: nici sesizare, nici dezvăluire cu nume. Rămâne în zona mărturisirii personale — dureroasă, specifică și fără urmări vizibile.
1
2
3
4Dăncilă e în continuare membră PSD, fără un rol public major. Dacă vreunul dintre cei cinci deputați menționați va reacționa public, povestea capătă o altă greutate. Până atunci, rămâne o mărturisire necontestată oficial. Lucrul care persistă după toate citatele și cifrele: o femeie care a condus Guvernul României spune că a fost trădată tocmai de cei pe care îi promovase. Poate fi adevărat, poate fi o lectură subiectivă a unor evenimente complexe — dar dacă e adevărat măcar în parte, atunci nu e doar povestea ei. E povestea felului în care funcționează puterea în România.