Donald Trump se pregătește să lanseze noi atacuri asupra NATO dacă republicanii vor suferi o înfrângere în alegerile din noiembrie. Cinci diplomați ai alianței, sub protecția anonimatului, au declarat pentru Politico că temerile sunt reale și concrete.
Contextul e clar. Președintele american a avut deja conflicte serioase cu NATO — a criticat finanțarea, a pus la îndoială angajamentele față de aliați și a provocat tensiuni peste Ocean de repetat ori. Dacă democrații vor câștiga mai mult teren în Camera Reprezentanților sau Senat, Trump va pierde parte din influența pe care o are acum în Congres. Istoricii și analiștii observă că președinții americani în situații asemănătoare caută adesea să-și lase „amprenta” în politica externă, exact acolo unde puterea lor rămâne relativ neatacată de legislativ.
Specialiștii observă că atacurile la adresa NATO sunt un element constant din viziunea lui Trump asupra relațiilor internaționale. Doar că de această dată, sursa temerii nu e principiile — e potențiala frustare politică din interior. Un oficial european de rang înalt a remarcat într-o discuție cu Politico că președinții americani apropie de sfârșitul mandatului manifestă adesea dorința de a se angaja în acțiuni aventuriste în domeniul apărării externe. Trump are deja un istoric de astfel de gesturi provocatoare.
Retragerea trupelor și reconfigurarea europei
Cea mai concretă amenințare e retragerea unor mii de soldați americani din Europa. SUA are circa 80.000 de militari dislocați pe continent — o prezență care a fost fundamentul securității europene de peste șaptezeci de ani. O reducere semnificativă ar reseta echilibrul strategic pe care NATO l-a construit meticulat după Războiul Rece. Polonezii, balticsii și alți aliați din flancul estic ar deveni imediat vulnerabili la escaladări ruse.
Oana Lungescu, fostă ofițială NATO, a precizat pentru același Politico că Trump ar putea condiționare menținerea prezenței militare americane de acceptarea unui acord de pace în Ucraina. Acest lucru înseamnă, practic, că Trump ar putea șantaja Europa să accepte termeni de pace neechitabili doar pentru a-și păstra soldații pe continent. Nu e o amenințare ordinară — e o manevră cu potențial de a rescrie securitatea continentului.
Mai e ceva. Administrația Trump a întrerupt recent furnizarea de servicii satelitare Starlink către Ucraina, ceea ce a ridicat imediat speculațiile despre o nouă apropiere între Trump și Vladimir Putin. Într-un moment în care Rusia intensifică operațiunile de război hibrid în Europa și lansează atacuri dronă asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, o posibilă alianță tactică Trump-Putin ar putea descuraja orice rezistență europeană la presiunile americane.
Reacția NATO și evaluarea reală a riscurilor
Oficialii NATO nu-și ascund îngrijorarea. Diplomații care au vorbit cu Politico au fost directi: „Ar putea fi foarte supărat”, a declarat unul dintre ei. „Dacă va fi așa, va fi foarte dur.” Asta nu e politețe diplomatică — asta e alarmă.
Casa Albă, prin intermediul asistenței la secretarul de presă, Olivia Wales, a venit cu o poziție defensivă. Au declarat că Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva — că a forțat aliații să-și majoreze cheltuielile de apărare, că a extins prezența militară americană în Groenlanda și că-și propune să termine agresiunea rusă în Ucraina. Declarația sună destul de persuasivă pe hârtie, dar nu adresează problema fundamentală: dacă Trump va fi frustrat de limitări interne, declarațiile oficiale din Casa Albă nu vor controla deciziile sale în materie de politică externă.
Mecanismul e clasic în comportamentul prezidențial american. Când un președinte se apropie de sfârșitul mandatului și vede că influența legislativă dispare, căuta des să-și consolideze moștenirea prin decizii dramatice în afara granițelor țării. E o mică „victorie” asupra opoziției interne — o demonstrație că el, cel puțin, poate lua decizii mari și neinhibate. Europa e doar terenul de joc.
Scenariul cel mai probabil și următorii pași
Asta nu înseamnă că NATO va cădea peste noapte. Dar volatilitatea doar ce a intrat în ecuație este reală și trebuie gestionată cu atenție. Aliații europeni vor trebui să se pregătească pentru o relație transatlantică mai imprevizibilă, indiferent de rezultatul alegerilor din noiembrie. Dacă republicanii vor pierde, Trump va deveni mai impulsiv. Dacă vor câștiga, el va fi mai întemeiat și mai liber să-și urmărească agenda.
Între timp, Rusia observă cu atenție. Moscova știe că orice slăbire a legăturilor NATO e o oportunitate. Guernica și Coventry din Ucraina continuă zilnic. Porturile dunărene sunt bombardate. Europa trebuie să decidă dacă-și poate permite luxul de a conta doar pe o relație prezidențială cu Washington care poate varia dramatic în funcție de noticias și frustrări politice ale unui singur om.
Răspunsul nu e în presa americană sau în comunicatele diplomatice. E în deciziile pe care Europa le va lua în următoarele luni pentru a-și consolida propriile capabilități de apărare, indiferent de ce se va întâmpla în alegerile americane.