Solul „uşor” se caracterizează printr-o bună aerare și o încălzire rapidă, însă structura sa formată din granule fine îl face slab în reținerea apei și a substanțelor nutritive. De aceea, este esențial să fie mereu acoperit cu plante, care contribuie la formarea humusului și previn uscarea stratului superior.
În schimb, solul „greu” reține mai ușor apa și substanțele nutritive, dar are o aerare deficitară și o temperatură mai scăzută, ceea ce îl face predispus la compactare. Acest tip de sol îngreunează atât fixarea rădăcinilor plantelor, cât și lucrările agricole. O soluție eficientă pentru îmbunătățirea lui este construirea răzoarelor supraînălțate, care permit afânarea solului și introducerea biomasei, facilitând aerarea.
Un sol bine aerat se încălzește mai repede și reține mai eficient căldura, deoarece aerul este un conductor slab de temperatură. Pentru a menține o temperatură optimă a solului, se pot folosi bolovani care absorb și eliberează treptat căldura solară. De asemenea, structurile de protecție împotriva vântului, precum gardurile vii și rândurile de copaci, ajută la reducerea vitezei vântului și la crearea unui microclimat favorabil, cu o temperatură mai ridicată a solului.
Temperatura solului influențează direct procesul de germinare și dezvoltare a plantelor, dar și activitatea microorganismelor esențiale pentru fertilitatea solului. La temperaturi mai ridicate, descompunerea materiei organice se accelerează, rezultând un humus de calitate superioară într-un timp mai scurt.
Plantele care cresc într-o anumită zonă oferă informații valoroase despre compoziția solului, nivelul de substanțe nutritive, pH-ul și caracteristicile generale ale acestuia. Cu puțină practică, poți evalua condiția solului în funcție de vegetația prezentă. De exemplu, dacă întâlnești urzici, crucea-pământului sau lobodă, înseamnă că solul este bogat în azot. Acesta este un teren potrivit pentru cultivarea plantelor care necesită cantități mari de substanțe nutritive, cum ar fi rădăcinoasele și tuberculii.
În cazul în care vezi mult măcriş, solul este ideal pentru culturi de nap porcesc (Helianthus tuberosus) și floarea-soarelui (Helianthus annuus), deoarece aceste plante preiau excesul de azot, oferind materie verde, tuberculi și semințe, reducând astfel populația de lobodă și urzici, care vor fi rapid umbrite și vor începe să dispară.
Este esențial să nu ignorăm nici o plantă atunci când evaluăm tipurile de sol. O analiză cât mai exactă presupune observarea unui număr mai mare de plante-indicator, iar combinațiile acestora sau prezența predominantă a unui anumit gen de plante pot oferi indicii clare despre caracteristicile solului. Am realizat o listă cu plante-indicator pentru a-ți oferi o idee generală.
