Înainte de apariția pesticidelor moderne, bătrânii foloseau metode naturale pentru a proteja pomii fructiferi de boli și dăunători. Aceste soluții tradiționale, bazate pe ingrediente simple și accesibile, au fost transmise din generație în generație și încă pot fi utilizate cu succes în pomicultura ecologică.
1. Zeama bordeleză – aliatul principal împotriva bolilor
Una dintre cele mai cunoscute soluții folosite de bătrânii noștri este zeama bordeleză, un amestec de sulfat de cupru și var stins. Aceasta era utilizată pentru combaterea bolilor fungice precum mana, rapănul și monilioza. Se aplica primăvara devreme, înainte de înfrunzire, și toamna, după căderea frunzelor.
2. Varul stins – pentru dezinfectarea trunchiului
Bătrânii văruiau trunchiurile pomilor cu var stins, amestecat cu apă și puțin sulfat de cupru. Această metodă avea rolul de a proteja scoarța împotriva dăunătorilor și de a preveni fisurile în care iernează insectele. În plus, stratul alb reflecta razele soarelui și prevenea crăparea trunchiului în zilele însorite de iarnă.
3. Maceratul de urzici – insecticid natural
Pentru a ține insectele dăunătoare la distanță, bătrânii pregăteau un macerat de urzici. Urzicile erau lăsate la fermentat în apă timp de 7-10 zile, iar soluția obținută era pulverizată pe frunze pentru a combate afidele și păduchii lânoși.
4. Cenușa de lemn – îngrășământ și fungicid
Cenușa rezultată din arderea lemnelor era presărată la baza pomilor, fiind un excelent îngrășământ natural bogat în potasiu și fosfor. Totodată, aceasta avea și un efect antifungic, reducând riscul apariției bolilor la rădăcini.
5. Uleiul de neem sau uleiul de in – protecție împotriva insectelor
În unele zone, bătrânii foloseau uleiuri naturale, precum cel de in sau de neem, diluate cu apă și săpun de casă, pentru a stropi pomii împotriva ouălor și larvelor de insecte care iernează în crăpăturile scoarței.
6. Amestecul de tutun și ardei iute – soluție contra dăunătorilor
Pentru a alunga afidele și alți dăunători, se prepara un macerat din frunze de tutun și ardei iute, care era pulverizat pe frunze și ramuri. Acest amestec avea un efect repelent puternic.
Concluzie
Metodele tradiționale folosite de bătrâni pentru protecția livezilor sunt soluții eficiente, ecologice și accesibile. Dacă vrei să îți îngrijești pomii într-un mod natural, aceste rețete vechi pot fi o alternativă bună la produsele chimice moderne.
În ce condiții pot zeama bordeleză și celelalte fungicide cuprice să limiteze efectele înghețurilor târzii și ale brumei asupra pomilor fructiferi.
Piersicul este mai sensibil la brumă datorită numărului mare de bacterii glasogene care se găsesc în mod natural pe pomi
Apa îngheață la -40oC
- Și nu e o glumă, ci un fapt științific dovedit: apa pură chimic și microbiologic îngheață la -40oC.
- Motivul pentru care apa îngheață, în mod obișnuit, la temperaturi situate în jurul valorii de 0oC, se datorează nucleelor glasogene.
- Nucleele glasogene minerale sunt responsabile cu apariția cristalelor de gheață la temperaturi mai scăzute de -10oC.
- În intervalul -10oC … 0oC apariția cristalelor de gheață se datorează unor bacterii din speciile Pseudomonas syringae și Erwinia herbicola în a căror membrană se găsesc nuclee glasogene, care provoacă congelarea.
- S-a constatat că, cu cât prezența acestor bacterii este mai masivă, cu atât cristalele de gheață apar la temperaturi negative mai apropiate de 0oC. Dimpotrivă, cu cât populațiile bacteriilor glasogene sunt mai reduse, cu atât cristalele de gheață care provoacă degerături se formează la temperaturi tot mai scăzute.
- De pildă, motivul pentru care piersicul este afectat cel mai tare de înghețurile târzii și brume este acela că, în mod natural, pe piersic se găsesc populații mai numeroase de bacterii glasogene, decât pe alte specii pomicole.
Bruma și tratamentele cuprice
- Pe instrucțiunile mai multor produse cuprice (zeama bordeleză ș.a.) veți găsi specificat că în urma tratamentelor crește rezistența pomilor la brumă.
- Informația este, teoretic, corectă. Tratamentele efectuate cu produse cuprice au efect de sterilizare, reducând drastic numărul bacteriilor de pe pomi, inclusiv populațiile de bacterii glasogene.
- Se pare că un tratament efectuat cu 1-3 zile înaintea unei nopți în care se așteaptă să cadă brumă are drept efect apariția cristalelor de gheață la temperaturi mai scăzute decât în mod obișnuit, fapt care poate salva recolta.
- Atenție! Citiți cu atenție instrucțiunile produselor pe care le folosiți și asigurați-vă că pot fi aplicate tratamente în faza de dezvoltare în care se găsește pomul.
Semne de îndoială
- În legătură cu rolul pe care le au cupricele în contracararea efectelor brumelor sunt exprimate și poziții sceptice.
- De exemplu, se arată că e dificilă sincronizarea tratamentului, cu momentul în care acesta atinge eficacitatea maximă și momentul efectiv al brumei. Aceasta pentru că bacteriile glasogene au o foarte mare capacitate de refacere și după ce trece efectul tratamentului, populațiile de bacterii tind să se refacă rapid.
- Deși teoretic posibil, succesul acestei metode de contracarare a efectelor brumei este redus, deoarece, în afara bacteriilor glasogene, pe pomi există și alte nuclee glasogene de altă natură decât cea microbiologică.
- În orice caz, este corect să considerăm că pomii care au primit în repaus tratamente cu produse cuprice vor face față unei brume ceva mai bine cât cei care nu au primit acest tratament. Iar în această situație, și cea mai mică diferență poate face diferența!
