O salată simplă de vară, făcută din roșii românești, castraveți și verdeață, a ajuns să coste în unele piețe din București aproape cât un meniu ieftin de prânz. Diferențele sunt mari de la o piață la alta, iar producătorii avertizează că luna iunie nu va aduce neapărat ieftinirea pe care o așteaptă cumpărătorii.
În Piața Amzei, una dintre cele mai scumpe zone din Capitală, roșiile românești se vindeau sâmbătă, 16 mai 2026, cu 35 sau chiar 40 de lei kilogramul. Castraveții ajungeau la 15 lei kilogramul, iar o legătură de pătrunjel costa 3 lei. La un calcul simplu, o salată cu două roșii, doi castraveți și o legătură de pătrunjel ajungea la aproximativ 19,50 lei.
Prețul pare greu de crezut pentru un preparat care, în urmă cu câțiva ani, era considerat banal în orice gospodărie. Nu vorbim despre o rețetă complicată, cu ingrediente rare, ci despre roșii, castraveți și verdeață. Exact produsele care ar trebui să anunțe începutul verii și abundența din piețe.
În Obor, imaginea este ceva mai suportabilă pentru buzunar. Roșiile românești se găseau între 14 și 25 de lei kilogramul, castraveții costau 6,90 lei kilogramul, iar ceapa verde era 2 lei legătura. O salată făcută din două roșii, doi castraveți și o legătură de ceapă verde ajungea la 8,84 lei. Tot mult față de așteptarea cumpărătorului obișnuit, dar la mai puțin de jumătate față de varianta din Amzei.
Cea mai accesibilă variantă apare în Rahova, unde roșiile românești porneau de la 12,50 lei kilogramul și ajungeau la 13,90 lei. Ceapa verde costa 1,50 lei legătura. Aici, o salată simplă cu roșii și ceapă verde ajungea la 5,67 lei, dar calculul nu include castraveți sau pătrunjel. Comparația arată clar un lucru: în București, prețul salatei de vară depinde aproape la fel de mult de piața aleasă ca de ingredientele cumpărate.
Scumpirea nu vine doar din lăcomia tarabei, cum se spune deseori printre cumpărători. În aprilie, primele legume românești de solar au apărut în piețe la prețuri mult mai mari: în București, roșiile ajungeau și la 80 de lei kilogramul, iar castraveții la 25 sau 30 de lei kilogramul. Fermierii au explicat atunci că producția timpurie a venit cu costuri mari: încălzirea solariilor, combustibil, lemne, fertilizanți, îngrășăminte și transport.
Acum, în a doua parte a lunii mai, prețurile au coborât față de vârful din aprilie, dar nu au ajuns încă la nivelul pe care îl așteaptă cumpărătorii. Roșia românească rămâne produs scump în multe piețe, mai ales când vine din solar și când drumul până la tarabă trece prin mai multe costuri: energie, muncă, ambalare, transport, chirie de piață și adaos comercial.
Avertismentul producătorilor pentru luna iunie este simplu: legumele de grădină vor intra treptat pe tarabe, dar nu automat la prețurile din 2025. Potrivit relatărilor din piață, producătorii spun că recolta din iunie va fi mai scumpă, iar majorarea costurilor de producție face dificilă menținerea tarifelor de anul trecut.
Cu alte cuvinte, cumpărătorii pot vedea mai multe legume românești pe tarabe în iunie, dar asta nu garantează o ieftinire spectaculoasă. Oferta mai mare poate pune presiune pe prețuri, însă costurile deja acumulate de producători rămân în prețul final. Pentru un fermier care a plătit mai mult pentru încălzire, inputuri și transport, luna iunie nu șterge automat nota de plată din primăvară.
Nici vremea nu oferă un răspuns simplu. Estimările ANM pentru intervalul 25 mai – 22 iunie 2026 arată temperaturi apropiate de normal în mare parte din țară la începutul perioadei, apoi ușor mai ridicate în vest în anumite săptămâni. La precipitații, prima săptămână indică deficit în majoritatea regiunilor, iar pentru începutul lunii iunie cantitățile sunt estimate, în general, apropiate de normal. Așadar, nu vorbim deocamdată despre o secetă generalizată anunțată oficial, ci despre un început de vară care poate pune presiune punctuală pe producție, în funcție de zonă.
Pe fundal există și o problemă mai largă: prețurile alimentelor rămân sensibile la combustibil și la costurile de producție. Guvernul a prelungit până la 30 iunie 2026 limitarea adaosului comercial la unele alimente de bază, invocând inclusiv scumpirea carburanților și efectul acesteia asupra produselor agricole și alimentare. Măsura nu înseamnă însă preț fix la tarabă și nu acoperă automat tot ce cumpără omul din piață.
Pentru cumpărători, soluția rămâne aceeași, oricât de banal ar suna: comparația între piețe. Diferența dintre Amzei, Obor și Rahova arată că aceeași salată poate costa de peste trei ori mai mult, în funcție de locul în care este cumpărată. Cine ia legumele din prima tarabă poate plăti preț de zonă bună, nu doar preț de produs românesc.
În luna iunie, tarabele vor fi mai pline, dar întrebarea este la ce preț. Producătorii spun că nu mai pot vinde ca în anii trecuți dacă toate costurile au crescut. Cumpărătorii, la rândul lor, calculează tot mai atent. Iar între aceste două realități stă salata de vară: simplă în farfurie, tot mai scumpă la piață.
