Între plante există atracţii şi repulsii naturale. Pentru această ştiinţă a interrelaţionării plantelor s-a propus numele de alelopatie. Pentru a evita ca anumite plante să nu-şi dăuneze reciproc, trebuie o bună rotaţie şi vecini adecvaţi.
Plantele aromatice din grădină contribuie la protejarea legumelor împotriva bolilor şi le permite o creştere sănătoasă. Anumite plante se iubesc, altele nu. Bacteriile şi ciupercile dăunătoare se înmulţesc foarte uşor în monoculturi. În cazul culturilor asociate, se lovesc de o limită: o altă plantă, pe care n-o pot invada.
Despre ardei: o ciupercă a ardeiului se poate transmite la cais; ardeii iuţi eliberează o substanţă care previne putrezirea rădăcinilor şi bolile provocate de fusarium (boala foarte periculoasă pentru grâu, ovăz şi triticale); ceaiul din ardei iute este folosit ca insecticid ecologic; muşcatele şi petuniile atrag (cultură capcană) paraziţii Circulifer tenellus, care sunt purtători de viruşi ce ataca ardeii.
Despre busuioc: anasonul şi muşeţelul cresc cantitatea uleiurilor esenţiale produse de busuioc; busuiocul atrage fluturi, respinge gândacul de asparagus, ţânţari, muşte; busuiocul roşu respinge viermele cu corn de rosii (Manduca quinquemaculata).
Despre castravete: conduraşii resping gândacul de castravete, atrag păianjeni şi gândaci benefici de pământ; ridichiile resping gândacul de castravete; dau recoltă mai bună şi sunt mai uşor de cules, dacă se sprijină pe araci.
Despre cârciumărese: se pot planta prin toată grădina; cârciumaresele atrag insecte benefice, sunt cultură capcană pentru gândacul japonez, atrag păsări care se hrănesc cu muşte.
Despre cimbru: cimbrul respinge gândacul mexican de fasole (Epilachna varivestis) şi alungă purecii fasolei.
Despre dovleac: dovleacul atrage păianjeni, gândaci benefici de sol; conduraşii resping gândacii de dovleci, castraveţi şi pepeni (Diabrotica si Acalymma);
Despre fasole: fixează azotul în sol; fasolea respinge gândacul de California; fasolea căţărătoare şi sfecla îşi inhibă reciproc creşterea; fasolea şi vinetele protejeaza cartofii de gândacii de Colorado; cimbrul alungă purecii fasolei; ridichea roşie se dezvoltă foarte bine la rădăcina fasolei.
Despre gălbenele: gălbenelele resping viermele cu corn de roşii (Manduca quinquemaculata), gândacul de asparagus (Crioceris asparagi), paraziţii Circulifer tenellus, care sunt purtători de viruşi ce atacă tomatele, ardeii iuţi, vinetele; resping nematodele; atrag insecte benefice.
Despre leuştean: leuşteanul este considerat unul din companionii ideali pentru aproape toate plantele; îmbunătăţeşte sănătatea aproape tuturor plantelor învecinate; atrage insecte benefice.
Despre mărar: florile mărarului atrag insecte prădatoare, albine; respinge afidele, acarienii roşii, gândacii dovlecilor, fluturii de varză; protejează varza; plantati mărar în mijlocul straturilor de broccoli şi varză; protejează morcovul; atrage viermele cu corn de roşii ( Manduca quinquemaculata).
Despre morcov: morcovii înfloriţi atrag insectele prădătoare; plantele aromatice resping musca morcovului; ceapa derutează musca morcovului: morcovul şi ceapa merg foarte bine împreună, morcovul alungă musca cepei, ceapa alungă musca morcovului; inul produce un ulei care poate apăra morcovii; ceapa, prazul, salvia sau rozmarinul plantate alături de morcov vor alunga prin mirosul lor muştele care fac ravagii; morcovii nu cresc bine după ei înşişi; tomatele alungă şi ele musca morcovului iar morcovul menţine umiditatea de la piciorul tomatei şi-i alungă purecii.
Despre păstârnac: florile păstârnacului atrag diverse insecte benefice.
Despre pătrunjel: florile pătrunjelului atrag insecte prădatoare; pătrunjelul îmbunătaţeşte mireasma trandafirilor.
Despre porumb: fasolea atrage insecte ce se hrănesc cu lăcuste şi diverşi alţi dăunători; fasolea şi alunele fixeaza azotul în sol pentru porumb, care este un mare consumator de azot; porumbul oferă suport de căţărare fasolei; porumbul este protejat de uscăciune de către pepeni şi castraveţi.
Despre tomate: resping gândacul de asparagus; nucul şi nepeta le inhibă creşterea; gălbenelele şi limba mielului resping viermele cu corn de roşii (Manduca quinquemaculata); petuniile şi muşcatele atrag (cultură capcană) paraziţii Circulifer tenellus, purtatori de virusi ce ataca tomatele; conduraşii atrag insecte prădătoare, resping musculiţele albe; conduraşii atrag afide şi omizi (cultură capcană) putând fi plantaţi în jurul roşiilor; florile de pătrunjel şi oregano atrag diverse insecte benefice; busuiocul se spune că îmbunătăţeşte gustul tomatelor; ceapa, arpagicul şi usturoiul îndepărtează afidele; tomatele n-au nimic împotrivă dacă sunt cultivate după alte tomate; morcovul menţine umiditatea de la piciorul tomatei şi-i alungă purecii.
Despre salată: salata plantată alături de pătrunjel suferă enorm. Nici plantată după pătrunjel, salata nu se va descurca prea binel; chervilul îmbunătăţeşte creşterea salatei, ţine la distanţă afidele .
Despre ţelină: respinge fluturii de varză; florile ţelinei atrag insecte benefice; gura leului, margaretele, cosmosul atrag insecte benefice.
Despre vinete: trifoiul creste fertilitatea solului necesar pentru vinete; arpagicul îndepartează afidele; vânăta poate sta sub ulm sau dud.
Lista asocierilor favorabile:
Ardei + busuioc, castraveţi, ceapă, dafin, dovleac, dovlecei, gălbenele, leuştean, mazăre, măghiran, morcovi, muşcate, oregano, pătrunjel, petunia, praz, roşii, rozmarin, sfeclă, usturoi, vinete.
Busuioc + Tomate, sparanghel, pătrunjel, caişi, anason, ardei, asparagus, fasole, gălebenele, museţel, oregano, petunia, patrunjel, sfeclă, tagete, varză.
Castravete + Mărar, busuioc, ţelină, varză, spanac, fenicul, fasole căţărătoare, salată, ceapă, cartofi (doar soiurile timpurii), porumb, floarea soarelui, colţunaşi, ardei, broccoli, cimbru, conduraşi, galbenele, gulie, limba mielului, mazăre, mărar, morcov, musetel, petunii, ridichi, sfecla, tagete, ţelină, usturoi.
Cârciumărese + conopidă.
Cimbru + Fasole, ceapă, castraveţi, cartof.
Dovleac + mazăre, porumb, ridichi, salată, alune, conduraşi, fasole, gălbenele, hrişca, museţel, petunii, porumb.
Fasole căţărătoare + sfeclă, castravete, salată, spanac, porumb dulce, morcovi, varză, conopidă.
Fasole pitică + mărar, sfeclă roşie, limba mielului, ţelină, varză, castravete, căpşun, mazăre, cartof, sfeclă, tomate, morcovi, pătrunjel, conopidă, spanac, cimbru.
Fasolea + anason, asparagus, broccoli, busuioc, căpşuni, cartofi, castraveţi, cimbru, conduraşi, conopidă, collard, coriandru, dovleac, dovlecel, gulie, leuştean, limba mielului, mărar, morcov, petunia, porumb, ridichi, rozmarin, roşii, salată, sfeclă, spanac, varză, varză de Bruxelles, vinete, ţelină.
Gălbenele + Aproape toate plantele, în special ardei, asparagus, broccoli, busuioc, cartofi, castraveţi, dovleac, roşii, varză.
Leuştean + Aproape toate plantele, în special asparagus, fasole.
Mărar + Asparagus, broccoli, castraveţi, ceapă, collard, coriandru, conopidă, fasole, fenicul, gulie, mazăre, morcovi, tomate, salată, varză.
Morcov + Usturoi, mărar, varză, arpagic, andive, ceapă, praz, mazăre, ridiche, salată, tomate, sfeclă; alune, ardei, castraveti, cartofi, chervil, degetar, fasole, in, pătrunjel, rozmarin, salvie, spanac, ţelina.
Păstârnac + Ardei, cartofi, fasole, mazăre, ridichi, tomate, usturoi.
Pătrunjel + Ardei, asparagus, mazăre, morcov, porumb, tomate, sfeclă, trandafir, varză.
Porumb + Fasole lată / căţărătoare, dovleci, dovlecei, floarea soarelui, cartofi, pepeni, castraveţi, vetrice, alune, măr, mazare, moţul curcanului, muşcate, pătrunjel, salată, sfeclă, spanac, soia, vetrice, zorele.
Tomate + Limba mielului, morcovi, ţelină, varză, spanac, ceapă, arpagic, păstârnac, pătrunjel, praz, salată, sparanghel, busuioc, crăiţe, degeţel, usturoi, porumb dulce, asparagus, broccoli, conduraşi, fasole, floarea soarelui, gălbenele, mentă, muşcate, oregano, petunii, ridichi, salvie, tagete.
Salată + Mărar, sfeclă roşie, limba mielului, castravete, varză, gulie, spanac, fasole, mazăre, ridiche, tomate, morcovi, ceapă, căpşuni, crăiţe, chervil, măr, porumb, sparanghel, usturoi.
Ţelină + Varză, spanac, fasole, praz, mazăre, tomate, mărar, conopidă, broccoli, cartofi, castraveti, ceapa, flori cosmos, gura leului, margarete, usturoi.
Vinetele + Anghinare, ardei iute, arpagic, ceapă, cimbrişor, fasole, mazăre, mentă, moţul curcanului, praz, tomate, tagete, tarhon, usturoi.
Lista asocierilor negative
Ardei – broccoli, cais, conopidă, fasole, fenicul, gulie, nuc, varză.
Busuioc – salvie.
Castravete – Ridiche, hrean, ierburi aromatice, pepene, tomate, salvie, spanac, cartofi.
Cârciumărese –
Cimbru –
Dovleac – cartofi, varză.
Fasolea căţărătoare – usturoi, fasole pitică, ceapă, praz, mazăre, roşii, salvie.
Fasolea pitică – fenicul, fasole căţărătoare, ceapă, usturoi, roşii, salvie.
Fasolea – ardeii iuţi, ceapa, fenicul, floarea soarelui, gladiole, mazăre, praz, salvie, tagete, usturoi.
Gălbenele –
Leuştean – rubarbăr.
Mărar – Angelica, chimen.
Morcov – Mentă. anason, păstârnac, sfeclă, ţelină.
Păstârnac – Chimen, morcov, ţelină.
Pătrunjel – Mentă, ţelină, salată, usturoi.
Porumb – ţelină.
Tomate – Sfeclă, varză roşie, fenicul, mazăre, rozmarin, cartofi, gulioare, caişi, căpşuni, mărar, broccoli, castraveti, conopidă, collardul, fasole căţăratoare, nepeta, nuc, porumb.
Salată – Ţelină, creson, pătrunjel, broccoli.
Ţelină – Morcov, păstârnac, pătrunjel, porumb, salată.
Vinetele – Broccoli, cartof, collard, conopidă, fasolea căţărătoare, fenicul, gulie, nepeta, nucul, varză.
Cum să porneşti o grădină cu culturi asociate
Planificarea cu grijă este cheia.
Cărările pot fi semănate cu trifoi.
După ce s-au cules ultimele legume, se recomanda folosirea unui îngrăşământ verde: muştarul. Acesta dispare aproape de la sine în timpul iernii, fără nici un efort din partea grădinarului.
Important este ca terenul să fie tot timpul acoperit, fie cu legume, fie cu îngrăşăminte verzi.
Este bine de făcut un plan pe hârtie al grădinii de zarzavat, cu fiecare strat în parte. De răspuns la întrebările următoare :
a) Care va fi talia legumelor ?
b) Câte plante vor fi necesare?
c) În funcţie de dimensiunile legumelor, trebuie prevăzut un singur rând sau mai multe?
d) Ce se va semăna în stratul din stânga şi în cel din dreapta?
e) Noile culturi le vor suporta pe cele precedente ?
f) Vor fi ele într-o vecinătate bună?
Grădina culturilor asociate se sprijină pe principiile de bază următoare:
a) grădina este întotdeauna verde;
b) lucrul solului nu presupune niciodată săparea lui în profunzime, ci doar o greblare;
c) îngrăşăminte verzi şi compost.
Câteva trucuri pentru a avea o grădină reuşită
Semănarea directă, adesea dispreţuită de grădinari, prezintă câteva avantaje importante:
a) avem o mai mare alegere de varietăţi şi seminţele costă mai puţin decât plantele;
b) seminţele pot fi reînnoite după plac;
c) plantele se dezvoltă fără să fie perturbate de transplantare;
d) plantele semănate direct sunt mai puţin sensibile la boli şi sunt mai rar atacate de limacşi şi alţi dăunători ;
e) adesea legumele semănate direct sunt mai avansate decât cele repicate.
Principiul care stă la baza preparatelor din plante este acelaşi cu cel care e la baza mulciului: dăm solului ceea ce el ne-a dat. Purinul (maceratul) din aromate (de exemplu : purinul de urzici) fortifică plantele şi îndepărtează dăunătorii. Numai că trebuie să ştim exact cum să lucrăm cu ele, purinul de urzici fiind foarte concentrat, deci prea puternic atunci când este în contact direct cu plantele.
Un purin (macerat) se prepară întotdeauna foarte uşor:
a) se umple un recipient din lemn, lut sau plastic, pe jumătate cu plante, apoi se completează cu apă rece (de preferinţă apă de ploaie);
b) este recomandabil să adăugăm câţiva pumni de argilă pentru a atenua mirosul care se degajă în cursul fermentării;
c) procesul de fermentare începe, în funcţie de temperatură, după câteva zile sau o săptămână; se amestecă la fiecare câteva zile;
d) după trei sau patru săptămâni, fermentarea este terminată şi purinul poate fi utilizat.
Se face purin din următoarele plante:
a) brânca ursului (Heracleum sphondilyum);
b) frunzele de varză;
c) frunzele, florile şi fructele de soc;
d) tătăneasă;
e) urzică;
f) păpădie;
g) pătlagină;
h) muşeţel.
Aceste macerate, purinuri, nu trebuiesc folosite decât diluate în proporţie de 1/10 până la 1/5 în funcţie de cât de concentrat l-aţi făcut. La 1 kg plante tinere cu 10 kg apă lăsat în plin soare, se macerează în 7 zile şi trebuie diluat de 1/ 10 dacă daţi pe frunze şi 1/5 dacă daţi pe sol. Deasemenea se repetă tratamentul de 3 ori la 3 zile ca sa fie eficace.
E un pic mai complicat cu îngrăşămintele verzi şi asta din mai multe motive:
-eliberarea terenului
-prelucrarea solului
-însămânţarea culturii de acoperire care este de fapt îngrăşământul natural şi care trebuie să aibă timp să se dezvolte şi să devină măcar plantă tânără înainte de îngheţ.
Cea mai buna cale este pentru terenurile care se eliberează cel mult la sfârşit de septembrie ca de exemplu dupa grâu dai un disc şi însămânţezi secară, pe care primavara o bagi sub brazdă sau, ma rog, o întorci şi o redai solului devenind hrană pentru cultura de bază care poate fi de exemplu porumbul sau floarea soarelui, fasolea, etc.
În cazul unei grădini de legume se poate face pe brazdele care s-au trecut până la sfârşit de septembrie. Se lucrează superficial şi se însămânţează cât mai la suprafaţă cu muştar sau alte plante care cresc repede şi pe care le lăsăm până dă îngheţul, acesta topindu-le şi redându-le solului, care va fi suficient de hrănit ca să vă dea o nouă recoltă minunată.
Pentru mana roşiilor, soluţia este zeama bordeleză. Zeama bordeleză este ok pentru agricultura bio. Puteti face combinaţii de macerate de plante care se folosesc pentru aceeaşi afecţiune. Toate maceratele se fac în principiu la fel, o să vedeţi când s-au făcut – după mirosul îngrozitor, dar sănătatea din legume e mai importantă.
Fiţi pe pace şi nu vă stresaţi prea mult, plantele dvs vor face munca pentru dvs. Daţi-le apa la temperatura mediului, mai ales vara să nu fie rece. Nu le plantaţi prea înghesuite, respectaţi cât de cât însoţirea lor şi cât mai multe crăiţe şi aromatice printre ele şi totul va fi ok.