Deputata USR de Vrancea Corina Atanasiu a declanșat o controversă puternică după ce le-a cerut public părinților să nu-și mai înscrie copiii la ora de Religie. Mesajul a venit pe fondul noilor standarde naționale de evaluare, aflate încă în consultare publică, în care apar referiri directe la participarea elevilor la slujbe și la experiențele lor religioase personale.
Deputata susține că participarea la biserică riscă să devină, prin aceste standarde, un criteriu folosit la evaluarea copiilor. Ea afirmă că ora de Religie nu ar mai presupune doar timpul petrecut la școală, ci și activități desfășurate în afara programului, în funcție de practica religioasă a familiei. În postarea care a provocat reacția Patriarhiei, Corina Atanasiu a transmis direct părinților să nu mai opteze pentru această disciplină și a susținut că elevii au nevoie mai degrabă de competențe de bază, gândire critică și capacitatea de a verifica informațiile.
Ce scrie, concret, în documentul Ministerului Educației
Controversa nu a pornit dintr-un zvon. Documentul elaborat de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare conține, la standardele destinate clasei I, o formulare potrivit căreia elevul trebuie să descrie elemente specifice bisericii pornind de la participarea sa la slujbe.
Pentru nivelul de bază, copilul trebuie să descrie, cu sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase. Pentru nivelul consolidat trebuie să facă acest lucru fără ajutor. La nivelul avansat, elevului i se solicită să descrie trei elemente specifice bisericii și să ofere exemple personale din participarea sa la slujbe.
Documentul mai conține referiri la experiența rugăciunii personale și colective, la propria viață religioasă, la manifestarea valorilor creștine și la exemple din viața familiei sau a comunității. Unele formulări se raportează explicit la credința ortodoxă, deși disciplina Religie poate fi organizată pentru mai multe culte recunoscute oficial.
Standardele nu sunt încă adoptate definitiv. Ele fac parte dintr-un proiect pus în consultare publică până la 23 iulie 2026 și pot fi modificate înainte de aprobarea finală. Scopul declarat al proiectului este uniformizarea evaluării elevilor, astfel încât profesorii din toate școlile să folosească repere comparabile atunci când stabilesc nivelul de performanță.
Criticii documentului spun însă că experiența religioasă din afara școlii nu poate fi evaluată în condiții egale. Un copil poate merge săptămânal la biserică, altul poate locui într-o zonă unde lăcașul de cult se află la distanță, iar un alt elev poate proveni dintr-o familie care dorește studierea religiei doar din perspectivă culturală, fără participare regulată la slujbe.
Mesajul Corinei Atanasiu
Corina Atanasiu a prezentat noile standarde drept o încercare de a lega nota de la Religie de mersul la biserică. Deputata a afirmat că disciplina, studiată de-a lungul mai multor ani de școală, nu ar trebui să ocupe timpul copiilor în detrimentul alfabetizării, matematicii și dezvoltării gândirii critice.
Tonul postării a fost însă mult mai dur decât critica tehnică a documentului. Deputata a ironizat inclusiv procesiunile cu moaște și a încheiat mesajul printr-o formulare jignitoare la adresa celor care susțin actualul model de predare a Religiei. Tocmai această parte a provocat reacția dură a reprezentantului Patriarhiei Române.
Părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a catalogat mesajul drept „un atac suburban la adresa credinței” și a cerut scuze publice. El a susținut că declarațiile desconsideră disciplina Religie, profesorii care o predau, elevii care participă și familiile care aleg această formă de educație.
Reprezentantul Patriarhiei a respins interpretarea potrivit căreia simpla menționare a participării la slujbe ar transforma prezența la biserică într-o condiție obligatorie pentru obținerea unei note mari. În opinia sa, valorificarea unor experiențe personale nu înseamnă automat că profesorul notează intensitatea credinței sau frecvența participării la slujbe.
Ce spune legea despre ora de Religie
Legea învățământului preuniversitar include Religia în trunchiul comun, dar participarea efectivă se face la cerere. Pentru un elev minor, părintele sau reprezentantul legal trebuie să depună o solicitare scrisă. Opțiunea poate fi schimbată tot printr-o cerere, iar elevului care nu frecventează disciplina i se încheie situația școlară fără nota la Religie.
Așadar, ora de Religie nu este obligatorie în sensul că fiecare elev trebuie să o frecventeze automat. Statul o include în oferta școlii și garantează accesul elevilor la studiul propriei confesiuni, însă familia decide dacă solicită participarea copilului.
Aceeași lege interzice în școli prozelitismul religios. De aici pornește o altă dispută: criticii standardelor consideră că evaluarea experiențelor personale de credință poate trece dincolo de verificarea unor cunoștințe școlare. Patriarhia susține că documentul nu obligă elevul să demonstreze cât de credincios este și că formulele contestate trebuie citite în contextul programei de Religie.
Cătălin Raiu, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a arătat că pot apărea situații problematice atunci când părinții nu își pot duce copiii la biserică din motive de distanță, dizabilitate sau alte împrejurări. El a precizat însă că fiecare caz concret trebuie analizat separat și că statutul opțional al participării la Religie trebuie explicat clar părinților.
În acest moment, documentul contestat este un proiect, nu o regulă definitivă. Cert este că formulările privind participarea personală la slujbe există în text. Disputa rămâne asupra modului în care acestea vor fi aplicate: ca simple exemple folosite la clasă sau ca repere care pot influența direct evaluarea copilului.
