Noapte de groază în capitala Ucrainei. Rusia a lansat, în perioada 13-14 octombrie, un atac masiv cu 39 de rachete balistice și peste 120 de drone asupra Kievului și regiunilor vecine, vizând în mod direct infrastructura energetică.
Primele explozii s-au auzit pe 13 octombrie spre seara, când o rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe cu nouă etaje din cartierul Desnianski, provocând un incendiu de mari proporții. Potrivit primarului Vitali Kliciko, atacul asupra acestui imobil a făcut două victime și a rănit 21 de persoane. Dintre aceștia, 16 au fost transportați la spital, iar patru se aflau în stare gravă. Valurile de atacuri s-au continuat și în noaptea următoare, între orele 04:45 și 06:45, când presa ucraineană a înregistrat cel puțin 12 explozii suplimentare în oraș.
Cea mai ciudată parte a acestui atac este cronologia lui. Pe 11 octombrie, Trump a anunțat că ar dori o „încetare a focului energetic” între Rusia și Ucraina. Kyivul a luat anunțul în serios și a respectat în mod strict condiția: timp de două zile, nu a lansat nici un atac asupra rafinăriilor rusești sau a infrastructurii energetice a Moscovei. Președintele Volodimir Zelenski a postat pe rețelele de socializare confirmarea acestei măsuri, speculând că, poate, o negociere ar fi posibilă. Cu toate acestea, Rusia a ignorat complet propunerea și a continuat exact ceea ce și-a propus: să distrugă capacitatea de producție și distribuție a energiei în Ucraina înainte de sezonul rece.
Atacurile asupra infrastructurii energetice au devenit o strategie sistematică rusă. În fiecare val masiv de rachete, cu o frecvență care se intensifică pe măsură ce toamna se apropie de iarnă, Moscova țintește în special nodurile critice ale rețelei electrice ucrainene. Scopul e clar: să epuizeze resursele defensive ale țării (care trebuie să-și folosească sisteme de apărare aeriană limitată), să provoacă pagube civile și să fragilizeze poporul înainte de negocierile care pot veni. Centralele electrice din Kiev au fost lovite de mai multe ori, și autoritățile ucrainene au raportat pagube serioase, deși detaliile exacte rămân oarecum vagi din motive de securitate militară.
Sistemul de avertizare timpurie al Kievului a cunoscut recent o defecțiune tehnică, ceea ce a făcut ca, în noaptea atacului, sirenele de raid aerian și alertele pe telefoane să sune abia după ce primele rachete loviseră. Aceasta a redus semnificativ capacitatea civililor de a se adăposti la timp. Și totuși, surse ucrainene și americane au declarat pentru Kyiv Independent că Washingtonul nu a suspus schimbul de informații cu Kyivul, în ciuda unor amenințări anterioare în acest sens. Asta înseamnă că, teoretic, SUA ar fi putut oferi o alertă în avans, dar comunicarea pare să fi fost lentă sau incomplectă.
Reacția lui Zelenski a fost rapidă și ascuțită. Miercuri dimineața, liderul ucrainean a postat o declarație directă către Statele Unite, cerând mai mult decât simpla întelegere: cere acțiune fermă, inclusiv sancțiuni „SEVERE” împotriva Rusiei. „Rusia nu consideră ferme declarațiile președintelui american,” a scris Zelenski, în tone care nu mai ascund frustrarea. El a subliniat că atacul nu a fost nici măcar o escaladare obișnuită — ci, dimpotrivă, a fost „deliberat și demonstrativ prin amploarea sa”, o provocare deschisă la adresa cuvântului dat de Trump.
Această escaladare vine într-un moment politic delicat. Alegerile prezidențiale din SUA sunt în prag, și Trump și-a anunțat intenția de a negocia o pace în Ucraina imediat după ce ar ajunge la putere. Zelenski pare să-i semnaleze: negocierea nu va veni ușor. Și mai e ceva: o lege anterioară, propusă de senatorul Lindsey Graham și adoptată recent de Congres, autorizează și cadrul pe care o administrație americană o poate folosi pentru a impune sancțiuni suplimentare Rusiei. Zelenski o cere explicit aplicată acum.
Pentru Kievul de azi, situația e dramatică din alte motive. 600.000 de oameni fără electricitate într-o capitală aflată sub atac constant înseamnă nu doar disconfort — înseamnă spitale care trebuie să se bazeze pe generatoare de rezervă, sisteme de apărare care trebuie alimentate din baterii, civili într-o beznă totală și cu frig care vine. Iarna în Ucraina e severă, și o populație obosită și descurajată nu e departe.
Autorităţile kieviene nu au furnizat încă un calcul complet al pagubelor asupra centralelor electrice și a altor instalații critice. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat doar că, pe lângă blocul de locuințe lovit, au fost avariate și o clădire nerezidențială neidentificată, o locuință și o clădire dezafectată în diverse zone ale orașului. Dar, în realitate, cifrele provizorii și gârda rezervată a autorităților sugerează că daunele sunt mult mai ample decât ce se comunică public.
Ceea ce urmează e predictibil și neplăcut. Rusia va continua atacurile. Zelenski va continua să ceară ajutor și sancțiuni. Trump, dacă câștigă, va fi pus în fața unei alegeri concrete: să negocieze pe baza unei poziții ucrainene slăbite, sau să sprijine mai ferm Kyivul și să risipească șansa de o înțelegere cu Moscova pe termen scurt. Iar oamenii din Kiev vor trece prin iarnă sub sirene și fără căldură, într-o confruntare care pare îndepărtată de a se termina.