Rusia a declarat joi, 27 august 2026, persona non grata un angajat al Ambasadei României la Moscova. Decizia vine la exact o lună după ce București a expulzat un diplomat rus, pe fondul incidentelor cu drone ce au pătruns în spațiul aerian românesc. Moscova anunțase atunci că nu va lăsa gestul fără răspuns.
Mecanismul a fost clasic, aproape previzibil: înainte de anunțul oficial, însărcinata cu afaceri a României la Moscova, Liliana Burda, a fost convocată la sediul Ministerului de Externe rus. Acolo i-a fost comunicată decizia. Abia apoi a venit comunicatul oficial.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat rapid, fără să se ferească de detalii: „Ministerul Afacerilor Externe confirmă că astăzi, 27 august 2026, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a comunicat decizia de a declara drept persona non grata un membru al personalului Ambasadei României la Moscova. Această măsură a părții ruse are caracter de reciprocitate, survenind ca răspuns la decizia adoptată de către autoritățile române, la 27 iulie 2026, privind declararea ca inacceptabil a unui membru al Ambasadei Federației Ruse la București.” Tonul e diplomatic, rece și exact. Ceea ce nu spune comunicatul — dar orice cititor atent înțelege — e că relațiile dintre cele două state au intrat acum într-un teritoriu mult mai fragil.
De ce a expulzat România un diplomat rus în iulie
Totul a pornit din incidente cu drone. Autoritățile române au indicat că mai multe aeronave fără pilot, despre care se credea că ar fi de proveniență rusă, au pătruns în spațiul aerian al României. Reacția Bucureștiului a venit pe 27 iulie: MAE l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse și a anunțat că un diplomat rus este declarat persona non grata. Totodată, reprezentantul României la Moscova a fost chemat acasă pentru consultări.
Moscova a respins imediat gestul. Aleksei Fadeev, director adjunct al Departamentului pentru comunicare din Ministerul rus de Externe, declarase atunci explicit că Rusia va veni cu un răspuns pe măsură. Nu a spus când, dar era clar că îl va da. L-a dat astăzi, la o lună distanță.
Expulzările reciproce — un instrument vechi, folosit tot mai des după 2022
Expulzările reciproce nu sunt o raritate în relațiile diplomatice, mai ales în perioade de tensiune. Convenția de la Viena din 1961 le permite în mod expres: orice stat poate declara un diplomat al altui stat „inacceptabil”, fără să fie obligat să ofere explicații. Practica s-a intensificat după 2022 în toată Europa, pe fondul războiului din Ucraina. România nu e singura țară NATO care a trecut prin astfel de schimburi cu Moscova.
Și mai e ceva. România găzduiește baze militare NATO și are o frontieră directă cu Ucraina. Intruziunile cu drone în spațiul aerian românesc nu sunt episoade minore — ele ating direct suveranitatea teritorială și obligațiile de apărare colectivă. Că Bucureștiul a ales să reacționeze prin expulzare diplomatică, și nu să ignore incidentele, e un semnal politic deliberat. Că Moscova a răspuns simetric, la distanță calculată de o lună, e un alt semnal: nu escaladare imediată, dar nici tăcere.
Ce urmează după expulzarea diplomatică din 27 august
Declararea persona non grata înseamnă că diplomaticul vizat trebuie să părăsească țara în termenul stabilit de autorități, de obicei câteva zile până la două săptămâni. Nu e o ruptură diplomatică — ambele ambasade rămân funcționale, chiar dacă cu personal redus. Ce nu știm încă: dacă România va răspunde din nou, dacă ciclul se oprește aici sau continuă. Ministerul de Externe de la București nu a anunțat pași suplimentari.
Liliana Burda rămâne la Moscova în calitate de însărcinată cu afaceri — postul de ambasador e, oricum, vacant după chemarea pentru consultări. Relațiile diplomatice dintre București și Moscova nu au mai fost normale de mult. Dar „a nu fi normale” și „a fi în picaj activ” sunt două stări diferite. Acum suntem mai aproape de a doua. Întrebarea nu e dacă va mai fi un incident, ci cât de repede și cât de grav.
