România se confruntă cu un val constant de importuri de fructe și legume din afara Uniunii Europene, iar datele recente ale Autorității Vamale Române scot la iveală o situație îngrijorătoare: peste 800 de camioane intră lunar în țară din state asiatice, multe dintre ele cu nereguli fiscale. Produsele provin din India, Indonezia, Israel, Liban, Iran și Turcia și, potrivit instituției, o parte semnificativă ar fi fost declarată greșit pentru a evita taxele vamale și antidumping.
În ultimii trei ani, România a importat aproape 800.000 de tone de fructe și legume din aceste state, cu o valoare totală de peste 900 de milioane de euro. Calculul, realizat pe baza datelor Eurostat, confirmă o dependență majoră de importurile extracomunitare. În același interval, producția internă de legume s-a ridicat la circa 2 milioane de tone, însă 40% din consumul național a fost acoperit tot prin importuri. Asta înseamnă că patru din zece kilograme de legume consumate în România provin din afara țării, adesea din zone unde standardele de calitate și control sunt diferite de cele europene.
Autoritatea Vamală Română a descoperit, în urma controalelor, mai multe tipuri de fraude. Printre metodele folosite de importatori se numără declararea greșită a codului tarifar al produselor, modificarea originii reale pentru a evita taxele, folosirea unor certificate de conformitate false și excluderea intenționată a costurilor de manipulare din valoarea totală a mărfii, pentru a reduce artificial valoarea vamală. În unele cazuri, mărfurile erau etichetate ca provenind din state UE sau din țări cu tratate preferențiale, deși originea reală era Asia sau Orientul Mijlociu.
Aceste practici au un impact major nu doar asupra bugetului de stat, ci și asupra concurenței loiale. Fermierii români, deja sufocați de costurile mari de producție, se confruntă cu un val de produse importate la prețuri subevaluate, care distorsionează piața. În plus, lipsa unui control strict asupra calității și trasabilității crește riscul ca pe rafturile magazinelor să ajungă fructe și legume tratate cu pesticide interzise în Uniunea Europeană. De altfel, numeroase controale ANSVSA din ultimii ani au confirmat depășiri ale limitelor admise pentru reziduuri chimice, în special la produse provenite din Turcia și Iran.
Turcia este în prezent principalul furnizor de fructe și legume extracomunitare pentru România, urmată de Iran și India. Din Turcia vin cantități uriașe de tomate, ardei și vinete, dar și produse mai exotice precum avocado sau rodii, care au cunoscut o creștere constantă a cererii. Libanul, Israelul și Indonezia au ponderi mai mici, dar apar frecvent în statisticile vamale.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat recent măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale în comerțul cu produse agroalimentare importate, vizând în special lanțurile de distribuție care operează prin firme intermediare. Printre soluțiile analizate se află introducerea taxării inverse a TVA pentru fructe și legume, o măsură menită să blocheze rețelele care operează cu facturi false și să reducă pierderile la buget.
Dincolo de latura fiscală, problema importurilor necontrolate scoate la iveală un dezechilibru structural al economiei românești. Țara importă masiv alimente de bază — carne de porc, lactate, pește, brânzeturi, fructe și legume — în timp ce exporturile de produse procesate rămân scăzute. Deficitul comercial pe produse alimentare a depășit 6 miliarde de euro în 2024, iar trendul continuă ascendent. Asta înseamnă că România devine tot mai dependentă de piața externă, în special pentru produsele proaspete, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor și la crize logistice.
Situația scoate în evidență și o lipsă cronică de infrastructură de depozitare și procesare în agricultură. Mulți producători locali vând marfa imediat după recoltă, fără capacități de păstrare sau ambalare, în timp ce rețelele de supermarketuri preferă importurile pentru stabilitate și standardizare. În aceste condiții, producătorul român pierde, iar consumatorul ajunge să plătească mai mult pentru produse care vin de la mii de kilometri distanță.
Autoritatea Vamală Română a anunțat că va reveni cu un raport detaliat privind mărfurile cu nereguli și punctele vamale unde au fost identificate fraudele, dar surse din domeniu susțin că cele mai multe cazuri apar la punctele de frontieră cu Bulgaria, acolo unde intră camioanele venite prin porturile turcești.
Ceea ce ar trebui să fie o simplă chestiune de comerț s-a transformat într-o problemă economică de proporții. România importă, declarativ, legume și fructe la prețuri „de dumping”, iar pierderile fiscale se măsoară în zeci de milioane de euro anual. Într-un moment în care fermierii români cer sprijin pentru valorificarea producției interne, statul descoperă că pierde bani prin granițe, în timp ce piețele sunt invadate de produse cu proveniență incertă.
Fenomenul este mai mult decât o chestiune de evaziune: este simptomul unei dependențe structurale. Atât timp cât România va continua să importe legume și fructe în ritmul actual, fără o strategie coerentă de susținere a producției și de control al lanțurilor de aprovizionare, „prăpastia” comercială se va adânci. Iar consumatorii români vor continua să plătească, fără să știe, prețul ascuns al evaziunii și al lipsei de control economic.