Rusia a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei României la Moscova, pe 27 august 2026. Măsura e un răspuns direct la decizia luată de București pe 27 iulie. Relațiile diplomatice dintre cele două țări se degradează accelerat, pe fondul incidentelor cu drone rusești în spațiul aerian românesc.
Anunțul a venit după ce însărcinata cu afaceri a României la Moscova, Liliana Burda, a fost convocată la sediul Ministerului rus de Externe. Acolo i s-a comunicat oficial decizia. Ministerul român de Externe a confirmat imediat, fără ambiguități: este o măsură de reciprocitate.
De ce s-a ajuns la expulzarea diplomatică dintre România și Rusia
Firul evenimentelor pornește de la incidentele cu drone. Autoritățile române au stabilit că mai multe drone de proveniență rusească au pătruns în spațiul aerian al României. Pe 27 iulie 2026, Bucureștiul a reacționat: Ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE și i s-a comunicat că un membru al misiunii diplomatice ruse va trebui să părăsească țara. Totodată, România și-a chemat reprezentantul de la Moscova acasă, pentru consultări.
Moscova a avertizat din prima clipă că nu va lăsa decizia fără răspuns. Aleksei Fadeev, director adjunct al Departamentului pentru comunicare din Ministerul rus de Externe, spusese explicit că va urma o reacție „pe măsură”. Și-a ținut cuvântul, cu o lună întârziere.
Cum funcționează reciprocitatea diplomatică și ce precedent există
Expulzarea diplomatică prin reciprocitate e un instrument clasic în relațiile internaționale, reglementat de Convenția de la Viena din 1961. Un stat poate declara oricând și fără să motiveze public că un diplomat străin este „persona non grata”, iar acesta trebuie să plece în termenul stabilit. Țara care trimite diplomatul nu poate face nimic pentru a bloca decizia — poate doar să răspundă la rândul ei.
Și asta e exact ce se întâmplă acum: un du-te-vino simetric, controlat diplomatic, care menține o tensiune fără a o escalada la nivel de criză deschisă. România a expulzat un diplomat rus. Rusia expulzează un diplomat român. Scorul e egal. Cel puțin momentan. Mai multe state NATO de la granița estică au trecut prin același mecanism în ultimii doi ani — expulzare, ripostă, și o relație care continuă să funcționeze, dar la temperaturi tot mai scăzute.
Ce urmează după expulzarea reciprocă și de ce contează mai mult decât pare
Relațiile diplomatice dintre România și Rusia nu sunt suspendate — cele două ambasade continuă să funcționeze. Dar personalul lor s-a redus cu câte un om de fiecare parte, iar asta îngreunează orice comunicare directă, tocmai în momentul în care frontiera NATO cu Rusia e mai sensibilă ca oricând. MAE a transmis că „măsura părții ruse are caracter de reciprocitate, survenind ca răspuns la decizia adoptată de autoritățile române la 27 iulie 2026″ — ton calm, tehnic, fără retorică. Probabil intenționat.
Problema mai profundă nu e expulzarea în sine. E că drone rusești au zburat deasupra teritoriului unui stat NATO și că, deocamdată, mecanismul diplomatic de gestionare a incidentului se reduce la schimburi simbolice. Dacă incidentele cu drone continuă, Bucureștiul va mai putea să rămână la același nivel de răspuns moderat? Răspunsul la această întrebare va defini traiectoria relației româno-ruse în lunile care urmează — și nu va depinde doar de ce se decide la București.
