O alergătoare de 24 de ani s-a prăbușit pe asfalt în Central Park, Manhattan, la doar trei kilometri de linia de finish a maratonului din New York, duminică, 2 noiembrie.
Incidentul s-a produs în jurul orei 13.30, pe ultimele porțiuni ale cursului. O asistentă socială aflată printre spectatori a fost prima care i-a venit în ajutor, dar nu a reușit să detecteze pulsul. Doi medici prezenți la eveniment au efectuat imediat manevre de resuscitare, urmate de echipa medicală a maratonului cu defibrilator și, la scurt timp, de paramedicii din New York cu o ambulanță. Eforturile de salvare au continuat la spital până la ora 21.40, când medicii au declarat decesul pacientei.
Rabdomioliza este o condiție medicală grave, adesea declanșată de efort fizic extrem, mai ales în condiții de deshidratare. Atunci când se instalează, celulele musculare eliberează substanțe periculoase direct în fluxul sanguin: mioglobina, un pigment muscular care poate bloca și afecta grav rinichii, producând insuficiență renală; potasiul, care în exces cauza aritmii cardiace periculoase; fosfatul și creatinina, care pot provoca dezechilibre metabolice severe. În cazul lui Rachel Apa, descompunerea musculară rapidă a declanșat o cascadă de complicații care corpul nu a putut compensa.
Tatăl tinerei, Steve Apa, a declarat pentru The New York Times că fiica sa avea stare de sănătate perfectă și formă fizică excelentă. „Este de neconceput”, a spus el. „Avea 24 de ani și niciun semn de problemă medicală.” Informația sugerează că Rachel nu era conștientă de existența acestei afecțiuni înainte de incident și că nu existau indicii clinice evidente care ar fi putut preveni tragedia. Rabdomioliza rară, pe care medical o numesc și sindrom de zdrobire musculară, poate fi asimptomatică la început, manifestări dramatice apărând numai sub stres fizic extremă.
Organizația New York Road Runners (NYRR), care administrează maratonul din New York, a emis un comunicat oficial: „Suntem profund îndurerat de decesul uneia dintre alergătoarele noastre în urma cursei de ieri. Gândurile noastre și sincerele condoleanțe se îndreaptă către familia și prietenii alergătoarei, precum și către întreaga comunitate a alergătorilor.” Declarația a subliniat tristețea organizatorilor și solidaritatea cu cei apropiaților victimei.
Rabdomioliza se manifest diferit de la o persoană la alta. În cazuri ușoare, simptomele pot fi durerile musculare și slăbiciunea. Însă în forme severe, cum pare a fi fost cazul Rachelei, descompunerea masivă a țesutului muscular determină eliberarea unei cantități mari de mioglobina, care colorează urina în roșu închis sau maro și semnalează afectarea rinichilor. Potasiul eliberat în exces din celulele distruse poate cauza palpitații, senzație de comoție în piept și chiar stop cardiac, dacă nu e tratat urgent. Creatinina și fosfatul cresc vertiginos, afectând funcția renală și echilibrul electrolitic al corpului.
Efortul fizic pe o distanță marathon (42 de kilometri) submineaza deja homeostaza organismului. Într-o zi cu temperaturi ridicate sau condiții de deshidratare, riscul rabdomiolizei crește exponențial, mai ales la sportivi cu predispoziție genetică sau la cei care nu sunt acclimatizați la efortul de această intensitate. Deși Rachel era o atletă instruită și cu istoric de activități sportive intense, nicio cantitate de pregătire fizică nu poate garanta absența unei afecțiuni metabolice rare care se declanșează brusc sub presiune.
Raporturile medicale de urgență nu au divulgat dacă a existat o condiție subiacență necunoscută, precum o mutație genetică care predispune la rabdomioliză sau o slăbiciune metabolică latentă. Doar o autopsie și analize de laborator post-mortem pot confirma cu exactitate mecanismul disfuncțional care a condus la cascada letală de complicații. Familia și autoritățile medicale urmează să determine dacă au existat factori evitabili sau dacă tragedia a fost un accident medical imposibil de anticipat.
Maratonul din New York rămâne una dintre cele mai prestigioase și sigure curse din lume, cu protocolul medical complet și echipe de salvare pregătite. Totuși, incidente grave ca aceasta reamintesc că niciun nivel de pregătire logistică nu poate anula complet riscurile fiziologice ale unui efort extrem, mai ales dacă combine cu o condiție medicală rară și nediagnosticate anterior. Mortalitatea prin rabdomioliză, chiar și în spitale de prim rang cu acces la dializă și monitorizare intensivă, rămâne semnificativă în cazurile severe.
Comunitatea de alergători din New York și peste hotarele țării reflectează asupra acelei tragedie. Deși accidentele medicale grave sunt rare în competițiile de maratoane, cazurile de rabdomioliză au fost raportate și în alte sporturi de rezistență, în special la persoane care nu erau conștiente de factori de risc personali. Organizatorii de cursuri de alergare și specialiștii în medicină sportivă vor trebui să ia în considerare dacă informarea mai bună a participanților cu privire la simptomele rabdomiolizei și factorii de risc poate preveni alte tragedii.
Anchetele medicale și posibilele investigații suplimentare vor determina dacă protocolul medical al cursei a fost respectat și dacă răspunsul echipei de urgență a fost optim. Pentru familia Apa, rămâne o pierdere ireversibilă — o tânără în floarea vârstei, cu o viață plin de promisiuni, căreia viața i s-a oprit în cel mai nefericit moment.