„Sunt nevinovat și vreau o procedură normală de judecată.” Această declarație a fost făcută de Călin Georgescu în fața judecătorilor Judecătoriei Sectorului 1, marți, la termenul nou fixat în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară și promovare a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război.
Fostul candidat independent la alegerile prezidențiale se află în custodia statului din 29 septembrie, când a fost arestat în baza unui dosar de înșelăciune cu prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Acum se confruntă cu acuzații mult mai grave și mai sensibile din punct de vedere politic și istoric. Dosarul în care se judecă azi nu este singurul în care Georgescu figurează ca inculpat – în total sunt cinci dosare deschise pe numele său, dintre care două l-au văzut deja trimis în judecată.
Acuzații cu încărcătură ideologică și istorică
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție l-a trimis în judecată pe Georgescu în iulie 2025 pentru promovarea în spațiul public a cultului legionarismului și a unor figuri istorice asociate acestei ideologii. Rechizitoriul detaliază o serie de fapte care se întind pe mai mult de cinci ani, din iunie 2020 până în mai 2025, și le descrie ca fiind în formă continuată – adică repetate și sistematice.
Potrivit documentelor de anchetă, Georgescu a promovat public idei și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, apelând la motive precum „palingeneza” (ideea regenerării naționale prin transformare spirituală și politică), necesitatea unui lider autoritar și carismatic, și reabilitarea figurii mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război. Rechizitoriul indică că Georgescu a elogiat în repetate rânduri acest personaj istoric, l-a prezentat drept erou național și a imitat chiar și gesturile și tonul vocii sale. De asemenea, acesta ar fi făcut salutul legionar în cadrul unui discurs susținut în Piața Universității din București, în 2 octombrie 2021, la o adunare de protestatari împotriva restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
Procedura și măsura preventivă
Nici nu este pentru prima dată că măsura preventivă a lui Georgescu provoacă tensiuni în sistem. În aprilie, Tribunalul Bucureștiului i-a admis contestația și a desființat parțial hotărârea inițială a Judecătoriei Sectorului 1, eliberând-ul din controlul judiciar. Sentimentul de ușurare a fost de scurtă durată. În octombrie, Curtea de Apel Bucureștiului i-a respins contestația și a decis prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile, până pe 27 noiembrie.
Decizia instanțelor de a-l menține în custodie se bazează pe temeri privind repetarea faptelor, pericolul de zbor și probabilitatea ascunderii de probe. De fapt, o privire la profilul cazului explică de ce judecătorii nu consideră situația simplă. Avem de-a face cu un personaj public cu o viață politică vizibilă, acuzații care impactează un domeniu – interpretarea istoriei și ideologia publică – extrem de sensibil în România de după 1989, și o mediatizare masivă care înconjoară tot procesul.
Ce urmează: termen și implicații
Următoarea ședință din 15 decembrie va fi crucială. Atunci instanța ar putea avansa în examinarea probelor, ar putea solicita expertize sau ar putea face primele aprecieri asupra întemeierii acuzațiilor. Pentru Georgescu, procesul se profilează ca unul lung și complex, cu potențial să stabilească jurisprudență în domeniu delicat al limitelor discursului public privind ideologii condamnate istoric.
Ceea ce face cazul Georgescu notabil nu este doar faptul că implică o figura politică cu o notorietate recentă, ci că pune în balanță dreptul de exprimare cu obligația statului de a proteja ordinea constituțională și memoria colectivă a unor crime grave. România, ca membru al Uniunii Europene, are angajamente internaționale în privința combaterii promovării fascismului și legionarismului. Totuși, fiecare caz judicial în care intervin ideologiile ridică întrebări dificile despre locul gândirii critice și libertății de expresie.
Pentru cetățeni, urmare cu atenție cum se va desfășura judecata până în decembrie și care vor fi argumentele pe care inculpatul și procurori le vor dezvolta. Rezultatul nu va fi doar o sentință – va fi un semnal despre cum justiția română tratează discursul politic extrem și apărarea adevărului istoric.