Luni, 1 septembrie, liderii PSD s-au strâns la Sinaia pentru a stabili cu ce carte merg la Cotroceni. Două variante pe masă, niciun compromis anunțat. Iar presiunea e reală: de patru luni, România funcționează fără un guvern votat de Parlament.
Reuniunea a început la ora 11:00 cu ședința Consiliului Politic Național al PSD, urmată de întâlnirea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Calendarul e strâns: sesiunea parlamentară tocmai a reînceput, iar Nicușor Dan a anunțat că în primele zile ale lui septembrie reia consultările cu partidele, în vederea desemnării unui nou premier. PSD merge la acele consultări cu o cerere clară: Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. Surse din conducerea partidului au declarat pentru Adevărul că social-democrații au deja conturată o majoritate în jurul acestei variante — UDMR, minoritățile naționale, grupul suveraniștilor condus de Victor Ponta și câțiva parlamentari din aripa conservatoare a PNL. Fără formațiunea maghiară, nicio majoritate nu funcționează în acest Parlament. Cu ea, matematica devine posibilă.
Varianta de rezervă: Eugen Tomac premier, dar cu miniștri PSD
Și mai e ceva. Dacă Nicușor Dan refuză să-l desemneze pe Grindeanu, PSD are pregătită o a doua opțiune: un premier tehnocrat, care să formeze totuși un guvern politic, cu miniștri social-democrați. Surse citate de Adevărul susțin că, în acest scenariu, liderii PSD se așteaptă ca Eugen Tomac să fie desemnat din nou la conducerea executivului.
Nicușor Dan a recunoscut public că tărăgănarea a costat. „Cred că conștientizăm cu toții că ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă acum trei sau patru luni, când a fost, și să nu facem toată această echilibristică cu Parlamentul, cu sesiuni extraordinare”, a spus președintele. Declarația confirmă că șeful statului vede retrospectiv eroarea blocajului — și, mai important, că Tomac rămâne o opțiune acceptabilă la Cotroceni, ceea ce coincide exact cu scenariul de rezervă al PSD.
Patru luni de criză: ce a costat blocajul politic
România trăiește din mai fără un guvern stabil. Guvernul Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, după o moțiune de cenzură. De atunci, executivul funcționează în regim de „guvern demisionar”, cu atribuții limitate la administrarea curentă — fără posibilitatea de a angaja cheltuieli majore, de a lansa politici noi sau de a semna angajamente internaționale de substanță. Patru luni înseamnă, concret, blocaj în absorbția de fonduri europene, întârzieri în aprobarea rectificărilor bugetare și o incertitudine care se simte și în cotațiile agențiilor de rating.
PNL și USR au anunțat deja că nu vor vota un guvern cu miniștri PSD, indiferent de numele celui care îl conduce. Asta înseamnă că PSD construiește o majoritate subțire, dependentă de coagularea unor grupuri eterogene. UDMR are propriile condiții de intrare la guvernare. Suveraniștii lui Ponta sunt imprevizibili pe termen lung. Parlamentarii din aripa conservatoare a PNL nu sunt un grup disciplinat. Grindeanu declara la începutul verii că lucrează la această majoritate, iar la începutul lui august recunoștea că ea nu exista încă. Ceea ce s-a schimbat, potrivit propriilor declarații, e că UDMR a dat confirmarea.
Ce urmează: consultări la Cotroceni și un termen care nu mai are loc de eroare
Consultările de la Cotroceni se redesfășoară în primele zile ale lui septembrie. Nicușor Dan audiază toate partidele parlamentare, după care desemnează un premier. Termenul constituțional: zece zile pentru depunerea listei și a programului de guvernare, urmate de votul de învestitură în Parlament. Dacă votul pică din nou, procedura se reia — și România intră pe traseul care poate duce la dizolvarea Parlamentului, opțiune pe care Constituția o permite după două investituri eșuate consecutiv.
O majoritate construită din piese atât de disparate e fragilă prin construcție. Chiar dacă votul de învestitură trece, guvernarea zilnică devine un exercițiu de supraviețuire permanentă. Orice nemulțumire din interiorul acestei alianțe improvizate poate bloca legi, bugetul sau reformele cerute de Comisia Europeană. Momentul ales de PSD pentru reuniunea de la Sinaia nu e întâmplător — prima zi a sesiunii de toamnă, cu două zile înainte de consultări. E un semnal spre Cotroceni: știm ce vrem, veniți să negociați. Dacă Nicușor Dan va accepta logica PSD sau va căuta o a treia cale, aflăm în zilele imediat următoare. Prețul unui nou eșec — economic, diplomatic și instituțional — a început deja să se acumuleze.