Primarul comunei Socond din Satu Mare și soția sa, directoare adjunctă a școlii locale, sunt acuzați de procurori că au furat aproximativ 750.000 de lei destinați mesei calde a elevilor.
Nicolae Corneamare și Ioana Corneamere au fost plasați sub control judiciar și li s-a interzis exercitarea funcțiilor pe durata anchetei. Cei doi au încercat să obțină o decizie favorabilă la tribunal, dar magistrații au amânat pronunțarea pentru săptămâna următoare. Refuzul lor de a face declarații publice și lipsa de cooperare cu anchetatorii adaugă un strat suplimentar de ingrijorare asupra motivației și dezinvolturii cu care au administrat fondurile publice.
Cum a ieșit la iveală frauda care a marcat comuna
Scandalul s-a derulat pe o perioadă de trei ani, între 2023 și 2026, fără a fi detectat prin mecanismele obișnuite de control intern. Directoarea adjunctă, supărată pe primar din cauza unei relații extraconjugale, a decis în cele din urmă să depună o plângere. Ironia este crud în sine: cea care ar trebui să fie gardianul fondurilor elevilor a tăcut timp de ani, iar denuțul ei a venit nu din sentimentul datoriei civic, ci din resentimente personale. Cu toate acestea, după ce a dezvăluit frauda, și ea a fost implicată în ancheta penală — o dovadă că procurorii au identificat-o drept parte activă a schemei, nu doar martoră târzie.
Ancheta a scos la iveală mecanismul exact al fraudei. Pe listele școlii figurau elevi care, potrivit documentelor oficiale, se prezentau la cursuri și consumau masa caldă, dar în realitate nu se întorceau în clase. Banii alocaţi pentru nutriția acestor copii nu se transformau în mâncare pe mesele școlare, ci disapăreau din conturile instituționale. Și mai grav, pe hârtie se nota că mâncare a fost „livrată”, iar copiii „hrăniți”, creând o fațadă de normalitate administrativă. Astfel, o întreagă populație de elevi a fost dezavantajată pe tablete oficiale, iar fondurile lor au fost direcționate în altă parte.
Controlul judiciar și reticența semnelor clare de vinovăție
Atât primarul, cât și directoarea adjunctă au fost obligați să se prezinte periodic în fața anchetatorilor, iar dreptul de a-și exercita funcțiile le-a fost suspendat. Această măsură, deși severă, nu a oprit tentativele de evadare legală. Cererea lor către tribunal de a li se permite reînceperea activității oficiale a fost, de moment, blocată. Judecătorii au ales prudența, amânând decizia și cerând, probabil, mai multă documentație din ancheta în curs.
Refuzul categoric al celor doi de a oferi declarații publice ridică întrebări grave. Orice persoană nevinovată ar avea interes să-și clarifice poziția, să explice discrepanțele și să ofere o narație alternativă. Tăcerea lor nu doar că nu ajută cazul, dar în ochii unui observator atent cântăresc greu. În justiția penală, tăcerea nu e dovadă de vinovăție, dar nici dovadă de nevinovăție — totuși, pentru opinia publică, mai ales în comunități mici unde reputația contează, ea sugerează evitare deliberată.
Ce rămâne neexplicat în gestionarea fondurilor
Investigatorii și cititorii rămân cu întrebări care nu au primit răspuns clar. De ce controlul intern al primăriei și al școlii nu a identificat discrepanța dintre elevii înscriși activ și cei care consumau masa? Cine a fost persoana care a semnat primele documente de fraudă, și cum a reușit să treacă prin mai mulți ani fără verificare? Cum au justificat primarul și directoarea adjunctă aceste diferențe în bilanțurile pe care trebuiau să le raporteze superior sau autorităților?
Aici intervine o problemă structurală a administrației locale din multe comune. Controlurile în lanț sunt adesea slabe, iar verificarea facturilor și a documentelor se face superficial. Un primar cu oarecare autoritate locală și o directoare de școală pot avea o marjă largă de manevră, mai ales dacă cei de deasupra lor sunt ocupați sau indiferenți. Această lacună nu scuză frauda, dar o explică parțial.
Un caz al timpului nostru
Cazul din Socond nu e izolat. Anii 2023-2026 au marcat o perioadă de presiuni bugetare și criză economică în țară, iar fondurile destinate educației și nutriției au fost în competiție constantă cu alte nevoi. Oamenii în poziții de putere au profitat de haos și de lipsa de supraveghere pentru a-și umple buzunarele. Faptul că banii au fost deturnaţi din mâncarea copiilor — cel mai vulnerabil grup — transformă infracțiunea din simplu furt în betrayal moral.
Procurorii vor continua ancheta, iar următoarea etapă va fi obținerea unei condamnări reale. Cu toate acestea, banii nu vor reveni la elevi, iar dauna reputațională asupra administrației locale e deja inreparabilă. Comuna Socond va avea nevoie de ani pentru a-și reconstrui încrederea într-instituții. Procesul penal va oferi o mică masă de dreptate formală, dar restituția morală rămâne o țintă mult mai îndepărtată.