„Nu există vreun motiv de îngrijorare că nu ne-ar lăsa Bruxelles-ul să facem aceste indexări”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, pe 2 septembrie 2026. Declarația vine în plin vid guvernamental, când România nu are un cabinet cu drepturi depline și bugetul pentru 2027 rămâne, deocamdată, un document care nu există.
Pîslaru a vorbit despre ce se poate întâmpla cu pensiile și salariile în 2027 — subiect sensibil într-un an electoral prelungit. Concret: indexarea pensiilor și majorarea salariilor sunt posibile, dar adevărata problemă nu vine de la Bruxelles, ci de acasă. Comisia Europeană nu stabilește politica salarială a unui stat membru, însă cere o explicație clară: dacă mărești cheltuielile, de unde vin banii? România e în procedură de deficit excesiv de câțiva ani, ceea ce înseamnă că orice angajament de cheltuieli suplimentare trebuie însoțit de o sursă de finanțare credibilă.
Problema reală: bugetul, nu Bruxelles-ul
Pîslaru a spus explicit că problema nu e dacă se pot indexa pensiile, ci cum construiești un buget care să permită asta. E o diferență de fond față de discursul clasic al politicienilor care promit măriri fără să spună de unde vin banii. „Problema e nu dacă putem indexa pensiile sau salariile, ci problema e cum construiești un buget care să permită aceste lucruri”, a declarat ministrul interimar.
Pe 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei, o majorare de 275 de lei față de nivelul anterior, adică aproximativ 6,8%. Economistul Adrian Negrescu a comentat că pentru angajat asta înseamnă o creștere reală de 125 de lei în mână — „aproape nimic, în România lui 2026, la o inflație de 10%”. Pentru angajatori, costul pe salariat a crescut cu aproape 400 de lei. Statul, prin contribuțiile sociale și impozitul pe venit, iese cel mai câștigat din această ecuație.
Bugetul pentru 2027 nu există încă
România funcționează în regim guvernamental interimar, fără un cabinet cu drepturi depline. Fără un guvern instalat și operațional, nu poate fi construit și adoptat un buget pentru 2027. Orice discuție despre indexarea pensiilor rămâne, în acest moment, pur teoretică. Pîslaru a subliniat că măsura indexării trebuie inclusă în construcția bugetară de la bun început, nu adăugată ulterior ca un amendament politic — o cerință de disciplină fiscală de bază, ignorată adesea în practica românească recentă.
Ministrul a fost și critic față de promisiunile electorale apărute recent: „Uitându-mă la niște programe politice lansate recent, e foarte amuzant să constați că iar ni se promit cai verzi pe pereți fără să se indice sursa de bugetare și cum intri în buget cu acele lucruri.” Declarațiile lui nu sunt ale unui ministru cu mandat deplin care anunță o politică publică — sunt ale unui interimar care formulează o condiție: dacă se va face un buget responsabil, indexarea e posibilă. Răspunderea politică aparține viitorului guvern.
Termen-limită și ce înseamnă asta pentru pensionari
O indexare completă a pensiilor la inflație de 10% ar însemna cheltuieli bugetare suplimentare de ordinul miliardelor de lei, în condițiile în care România are deja un deficit care depășește țintele asumate față de Comisia Europeană. Indexarea pensiilor și creșterea salariilor în 2027 nu sunt imposibile — dar nici gratuite. Dacă se fac fără surse clare de finanțare, costul apare în altă parte: dobânzi mai mari la datoria publică, depreciere valutară sau tăieri în alte sectoare bugetare.
1
2
3
4Calendarul e strâns. Un buget pentru 2027 trebuie depus la Parlament până la 15 noiembrie 2026. Ca să se respecte termenul, un guvern nou trebuie instalat în cel mult câteva săptămâni. Orice întârziere înseamnă că România va intra din nou în 2027 fără buget aprobat — o situație aproape obișnuită în ultimii ani, cu costuri reale: blocarea investițiilor, incertitudine pentru firme, imposibilitatea planificării în sectorul public. Data de 15 noiembrie e momentul în care se va vedea dacă cineva a ținut creionul, nu doar microfonul.