Pentru mulți români, bolile vin din coșul zilnic de cumpărături

in De la sat by
TRIMITE PRIETENILOR

 Supermarketurile oferă o gamă variată de produse alimentare, însă multe dintre acestea conțin reziduuri de pesticide, aditivi sintetici și hormoni de creștere. Alimentele importate din țări precum Turcia și Egipt sunt frecvent tratate cu substanțe interzise în UE, afectând sănătatea consumatorilor.

Problemele alimentelor importate

Legumele și fructele din import sunt tratate cu pesticide neurotoxice precum Clorpirifosul și neonicotinoidele, substanțe asociate cu tulburări hormonale și afecțiuni neurologice. Mezelurile și lactatele procesate conțin adesea nitriți, nitrați și antibiotice care perturbă microbiota intestinală și cresc riscul de boli metabolice.

Produsele ultra-procesate sunt încărcate cu zahăr, sare și grăsimi trans, ceea ce contribuie la incidența obezității și a afecțiunilor cardiovasculare. Potențiatorii de aromă, precum monoglutamatul de sodiu (MSG), interferează cu mecanismele naturale de sațietate și metabolismul celular.

Avantajele produselor din microferme românești

Micii producători utilizează metode de cultivare tradiționale, reducând expunerea la pesticide agresive. Animalele crescute în regim extensiv nu sunt tratate cu hormoni de creștere și antibiotice sistemice, ceea ce face ca produsele lactate și cărnurile să fie mai sigure pentru consum.

Alimentele proaspete din microferme sunt mai nutritive datorită lipsei procesării intensive și a utilizării unor inputuri naturale în hrănirea animalelor. În plus, consumul de produse locale reduce amprenta de carbon, contribuind la sustenabilitatea agriculturii.

Pentru o dietă sănătoasă și echilibrată, românii ar trebui să privilegieze produsele locale, evitând alimentele din import care pot conține substanțe nocive. O alimentație bazată pe produse din microferme oferă un aport nutritiv superior și reduce riscul apariției bolilor cronice.

Ce contine, in general, o clasica salată de icre Hering de la o firma cu…pretentii!!!
Ingrediente: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate hering, ceapă, gelifiant-gumă xantan, gumă guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant

E 316 (propil galat) care poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilor

E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele

E221 (sulfit de sodiu) – alergii

E 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucale

Daca va iubiti copiii si nepotii…cititi-le ce contin unele minunate jeleuri gumate cu arome de fructe. Nu dam marca dar sa stiti ca nu prea conteaza…cam toate jeleurile gumate sunt la fel: bune si …cancerigene!!!

Ingrediente: sirop de glucoză, agent de uleiere (ulei vegetal, ceară Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranţi (roşu-azorubină E122, galben – tartrazină E 102, albastru patent E 131.

E 903 – folosit în cosmetică si… cerneluri, o chimicala care poate provoca reacţii alergice
E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină
E 102 (tartrazina) – colorant galben cancerigen care poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;
E 131 (albastru patent) – cancerigen
Pastă de ardei (nu-i dam numele dar e produsa in Romania. Oricum majoritatea sunt o apa si-un pamant)!!!

Ingrediente: pastă de ardei, pastă de tomate, amidon din porumb, oţet, zahăr, potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agenţi de îngroşare (gumă xantan), conservanţi (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma naturală, colorant extract de ardei roşu, antioxidant (acid ascorbic) E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigeni

O inghetata, care vreti voi, caci majoritatea respecta …reteta aceasta, contine:
apă, zahăr, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoză, emulgatori (mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloranţi artificiali – în funcţie de sortiment E 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor!!! E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale)

E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
Pentru ca „prostimea” nu este aparata de nimeni, pentru ca „prostimea” e buna sa faca doar bani pentru „mafia alimentelor” si apoi sa moara usor si cu suferinte…azorubina este permisa si folosita la greu in Romania.

Mai departe

:E 102 (tartrazina) – colorant galben cu puternica actiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; generează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda. Pentru noi, romanii, este aur curat…legal si folosit la greu!!!
Luati ceva de scris…mai dam 2-3 exemple referitoare la ce mancam noi, poporul cobai si sarac din aceasta tara – sat fara caini:

E 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte la noi în… mezeluri. S-a dovedit puternic cancerigen pentru animalele de laborator si poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină.
E 131 (albastru patent) – cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se foloseşte în băuturile spirtoase şi prăjiturile „prostimii” !!! De ce oare doar la noi?
E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.

Nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele tip “ca la mama acasă” sau de ambalajele atrăgătoare. Gustul va poate înşela, căci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. “Afara-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. Iata doar cateva „produse de laborator”, extrem de des cumparate odata cu mancarea si puse si in farfuria copiilor si nepotilor …poate pe viitor va mai ganditi!!!

E220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii; în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea sau vinul, sunt saturate de metabisulfit, care dă limpezime, dar care atacă sistemul digestiv. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.
E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.

100 de alimente care protejeaza principalele organe

Nutriţioniştii germani au aflat răspunsul la întrebarea: care sunt cele mai bune alimente pentru organismul uman.

Cei mai renumiţi nutriţionişti germani au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente care îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm în premieră în România lista acestor 100 de alimente sănătoase.

Pentru piele şi păr

1.Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii. 2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii. 3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii. 4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează. 5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii. 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute. 7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Pentru Rinichi 8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare. 9. Vişinele.

Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces. 10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor. 11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi. 12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi. 13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează. 14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale. 15. Varza murată. Detoxifică întregul organism. 16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială. 17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii. Pentru Oase 18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase. 19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor. 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea. 21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc. 22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor. Pentru intestine şi stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale. 24. Păstârnacul. Stimulează digestia. 25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală. 26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă. 27. Mărarul. Ameliorează indigestia. 28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene. 29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor. Pentru ficat 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei. 32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului. 33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul. 34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului. 35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului. 36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente. 37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.

38. Carnea de iepure.Degresează ficatul. 39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate. Pentru creier 40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului. 41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire. 42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase. 43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare. 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei. 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia. 46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează. 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii. 48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier. 49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului. 50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare. 51. Salata verde . Substanţele opiacee calmează sistemul nervos. Pentru ochi 52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.

53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare. 54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor. 55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. 56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi. 57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului. 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului. 59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi. 60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne. 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare. 62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne. 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare. 64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare. Pentru inimă 66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine. 67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten. 68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă. 69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.

70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima. 71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri. 72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia. 73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale. 74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine. 75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge. 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice. 77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul. 78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge. 79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă. 80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular. 81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge. 82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială. 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială. 84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular. 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.

86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui. 87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar. 88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului. 89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. 90. Piersicile. Au multe vitamine care protejează inima. 91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu. 92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială. 93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza. 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. 95. Prunele. Previn tromboza. 96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei. 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine. 98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare. 99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K. 100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.


TRIMITE PRIETENILOR

Ultimile din

Wordpress Social Share Plugin powered by Ultimatelysocial
Navigheaza SUS