Sistemul energetic al României trece printr-o perioadă dificilă, pe fondul temperaturilor extreme, al secetei și al consumului ridicat din orele de seară. Transelectrica nu a anunțat un blackout național iminent. În cel mai recent comunicat public privind situația, compania arăta că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în parametri de siguranță, dar este monitorizat permanent și operează în condiții de solicitare crescută.
Asta nu înseamnă că penele locale de curent nu pot apărea. Rețelele de distribuție pot suferi avarii, iar lucrările programate continuă în numeroase localități. Pentru o familie, diferența dintre o întrerupere de o oră și una care ține până seara o fac câteva lucruri simple: apă, lumină, telefon încărcat, medicamente și un plan stabilit dinainte.
Sistemul energetic este sub presiune, dar blackout-ul nu este anunțat
La finalul lunii iulie, Transelectrica estima că vârful consumului de seară poate urca de la aproximativ 7.200 MW la 7.800 MW, pe măsură ce valul de căldură se intensifică. Situația este complicată de producția hidroelectrică redusă din cauza secetei și de indisponibilitatea unei părți din producția nucleară. Pentru echilibrarea sistemului sunt folosite toate resursele disponibile, inclusiv schimburile de energie cu țările vecine. Capacitatea tehnică de import și export a rețelei naționale este de aproximativ 4.000 MW.
Începând cu 3 august era programată și intrarea în probe a unor noi capacități fotovoltaice și de stocare, cu o putere totală apropiată de 300 MW. Acestea ajută sistemul, dar nu elimină problema orelor de seară, când producția solară scade, iar consumul rămâne ridicat din cauza aparatelor de aer condiționat.
Un blackout înseamnă o cădere extinsă a sistemului, care afectează regiuni mari sau chiar întreaga țară. O stradă rămasă fără electricitate din cauza unui cablu defect, un transformator suprasolicitat sau o lucrare de mentenanță nu înseamnă blackout.
De ce apar întreruperi chiar dacă sistemul național funcționează
Operatorii de distribuție pot opri alimentarea pentru lucrări care nu pot fi realizate cu instalațiile sub tensiune. Legea îi obligă să anunțe utilizatorii afectați și să comunice durata estimată a întreruperilor programate. Listele sunt publicate săptămânal pe paginile operatorilor, iar Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice centralizează legăturile către aceste informații.
Separat există întreruperile accidentale. Vijeliile, copacii căzuți, cablurile deteriorate, echipamentele inundate sau defectele din posturile de transformare pot lăsa temporar fără energie un cartier ori mai multe localități. În astfel de situații, protecțiile electrice pot deconecta automat instalațiile pentru a evita incendii, scurtcircuite și electrocutări.
Prin urmare, numărul mare de întreruperi anunțate într-o săptămână nu dovedește că autoritățile pregătesc o raționalizare a curentului. Multe sunt lucrări obișnuite de întreținere. Problema reală apare când peste acestea se suprapun canicula, furtunile și consumul ridicat.
Ce trebuie să ai în casă pentru primele 72 de ore
Ghidul pentru situații de criză realizat de Guvernul României, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Apărării și alte instituții recomandă ca o familie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore. Nu este o invitație la panică și nici la umplerea cămării cu baxuri. Este o rezervă practică pentru situațiile în care energia, apa, magazinele sau plățile electronice nu funcționează temporar.
Rezerva de apă recomandată este de cel puțin patru litri pentru fiecare persoană pe zi. Pentru o familie de trei persoane, necesarul pentru 72 de ore ajunge la 36 de litri. Trebuie adăugată și apa necesară animalelor de companie.
Alimentele trebuie să poată fi consumate fără frigider și, pe cât posibil, fără gătire. Sunt potrivite conservele cu sistem propriu de deschidere, batoanele, biscuiții, alimentele deshidratate și produsele speciale pentru copii sau persoane cu anumite regimuri alimentare. Un aragaz portabil poate fi util, dar nu trebuie folosit într-un spațiu închis dacă arde gaz sau alt combustibil.
Pentru lumină, recomandarea oficială este o lanternă pentru fiecare persoană și un set de baterii de rezervă. O lanternă frontală este mai practică atunci când trebuie să verifici tabloul electric, să cobori scările sau să ajuți un copil. Lumânările sunt ieftine, dar aduc un risc suplimentar de incendiu, mai ales într-o casă aglomerată sau în prezența copiilor.
În trusa de bază mai trebuie să existe un radio cu baterii, un telefon, cabluri de încărcare, cel puțin un acumulator extern, medicamentele folosite permanent, rețetele, o trusă de prim-ajutor, numerar și copii ale documentelor importante. Numerele esențiale trebuie scrise și pe hârtie. Agenda telefonului nu ajută dacă aparatul este descărcat sau deteriorat.
Un acumulator extern nu este suficient pentru toată casa
Un acumulator extern obișnuit poate încărca telefonul de una sau de câteva ori, în funcție de capacitate. Pentru router, terminalul de internet și un calculator poate fi folosit un UPS, însă autonomia acestuia este limitată. Internetul va continua să funcționeze numai dacă echipamentele operatorului din zonă au, la rândul lor, alimentare de rezervă.
Într-o casă în care întreruperile sunt frecvente, sunt utile și un încărcător auto, baterii de rezervă, un termometru pentru frigider și congelator, precum și protecții împotriva supratensiunilor. Telefonul trebuie ținut încărcat înaintea unui episod de furtuni sau caniculă severă; luminozitatea redusă, închiderea aplicațiilor și folosirea modului avion pot prelungi autonomia.
Cei care folosesc concentratoare de oxigen, aparate de ventilație, nebulizatoare, dispozitive pentru dializă sau alte echipamente medicale dependente de electricitate au nevoie de un plan separat. Sursa de rezervă trebuie aleasă împreună cu medicul, furnizorul aparatului sau un electrician autorizat, iar autonomia bateriei trebuie verificată înainte de apariția unei situații reale.
Ce faci imediat când se oprește curentul
Primul pas este să verifici dacă întreruperea afectează doar locuința sau și vecinii. Dacă doar apartamentul tău este fără energie, verifică tabloul electric numai dacă zona este uscată și nu există miros de ars, fum sau cabluri deteriorate. Nu ridica repetat o siguranță care declanșează imediat; există probabil un defect în instalație sau într-un aparat.
Dacă este afectată zona, întreruperea trebuie semnalată operatorului de distribuție, nu furnizorului care emite factura. Operatorii au linii pentru deranjamente și, în multe regiuni, hărți online care arată zonele afectate. Numărul 112 trebuie folosit când există incendiu, electrocutare, cabluri căzute, persoane blocate sau alt pericol imediat, nu doar pentru a întreba când revine curentul.
Scoate din priză aparatele sensibile și consumatorii mari, precum aerul condiționat, cuptorul electric, televizorul și calculatorul. La revenirea tensiunii pot apărea variații, iar pornirea simultană a multor aparate solicită instalația. Poți lăsa aprins un singur bec pentru a observa momentul realimentării.
Nu atinge firele căzute și nu încerca să le muți cu lemne, mături sau alte obiecte. Nu porni ori opri instalația electrică dacă stai în apă. Aparatele care au fost inundate trebuie verificate și uscate complet înainte de a fi reconectate.
Cât rezistă mâncarea în frigider
Ușa frigiderului trebuie ținută închisă. Un frigider nealimentat păstrează alimentele la o temperatură sigură aproximativ patru ore, dacă nu este deschis. Un congelator plin poate menține temperatura aproximativ 48 de ore, iar unul pe jumătate plin aproximativ 24 de ore.
Carnea, peștele, laptele, ouăle și mâncarea gătită care au stat peste 4 grade Celsius timp de cel puțin două ore trebuie aruncate. În timpul caniculei, când temperatura din încăpere trece de 32 de grade, intervalul sigur poate scădea la o oră. Mirosul sau gustul nu reprezintă teste sigure pentru contaminare.
Un termometru simplu pus în frigider poate lămuri situația după revenirea energiei. Fără el, proprietarul rămâne să ghicească dacă mâncarea s-a încălzit prea mult.
Generatorul poate deveni mai periculos decât pana de curent
Generatorul portabil nu trebuie pornit niciodată în casă, garaj, beci, balcon închis sau lângă o fereastră. Motorul produce monoxid de carbon, un gaz fără culoare și fără miros, care poate provoca pierderea cunoștinței și moartea înainte ca oamenii din locuință să înțeleagă ce se întâmplă.
Recomandarea de siguranță este ca generatorul să funcționeze în aer liber, la cel puțin șase metri de uși, ferestre și prize de ventilație. În locuință trebuie instalat un detector de monoxid de carbon alimentat cu baterii.
Generatorul nu se conectează la instalația casei printr-un cablu improvizat cu două ștechere. Curentul poate ajunge în sens invers în rețeaua publică și poate electrocuta personalul care lucrează la repararea liniilor. Legarea la tabloul casei trebuie făcută prin echipamente de separare montate de un electrician autorizat.
Pregătire normală, nu panică
La 4 august 2026 nu există un anunț oficial potrivit căruia România urmează să intre într-un blackout general. Există însă un sistem energetic solicitat de caniculă și secetă, rețele locale care pot suferi avarii și lucrări programate care lasă temporar zone fără alimentare.
O familie pregătită nu are nevoie de un depozit în sufragerie. Are nevoie de apă pentru trei zile, câteva alimente care nu depind de frigider, lanterne, baterii, telefon încărcat, medicamente și numărul operatorului de distribuție. Restul este organizare. Într-o pană de curent de șase ore, tocmai lucrurile mărunte devin cele importante.
