Parlamentul a votat pachetul fiscal care împinge în sus aproape toate taxele locale. Terenuri, case, mașini, utilaje, toate intră la recalculare din 2026. Pentru agricultori, lovitura cea mai clară vine din impozitul pe terenul agricol. Baza de impozitare urcă cu aproape 140 la sută în extravilan, iar în intravilan unele valori se triplează.
Ce a aprobat Parlamentul și când se aplică
Legea face parte din Pachetul Fiscal 2, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în toamnă și care a trecut acum de votul final după corectările cerute de CCR. Măsurile intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și lasă primăriile să recalculeze impozitele pe proprietăți pe noile baze.
De ce contează baza de impozitare
Impozitul pe teren se calculează simplu. Iei suprafața în hectare, o înmulțești cu suma din tabelul Codului fiscal pentru categoria de folosință, apoi aplici coeficientul de corecție după rangul localității. Dacă baza urcă, impozitul urcă automat, indiferent ce promite primarul.
Creșterea de 140 la sută la terenul agricol extravilan
Aici e miezul problemei. Pentru terenul agricol extravilan, adică pământul de lucru al majorității fermierilor, baza de calcul sare cu 137,31 la sută. Valoarea pe hectar urcă din zona 42-50 lei la 112-134 lei, înainte de coeficientul de corecție. Practic, statul îți spune că aceeași bucată de pământ valorează fiscal de aproape două ori și jumătate mai mult decât ieri.
Creșteri în intravilan la arabil, aproape de trei ori
În intravilan, pentru terenurile arabile pe categorii de calitate A, B, C, D, baza crește astfel:
Categoria A urcă de la 28 lei pe hectar la 75 lei. Asta înseamnă plus 167,9 la sută.
Categoria B urcă de la 21 lei la 56 lei. Plus 166,7 la sută.
Categoria C urcă de la 19 lei la 51 lei. Plus 168,4 la sută.
Categoria D urcă de la 15 lei la 41 lei. Plus 173,3 la sută.
Cu alte cuvinte, la arabil în intravilan baza se duce spre triplare. Iar primăria mai pune coeficientul după rang și zonă. Dacă ești într-o comună mare sau lângă oraș, simți încă un salt.
Alte creșteri care lovesc direct agricultura
Legea nu se oprește la pământ.
Clădirile agricole pierd cota fixă mică. Până acum multe clădiri folosite exclusiv în agricultură aveau o cotă de 0,4 la sută. Acea cotă se abrogă. Primăria le va taxa ca pe clădiri nerezidențiale, cu cote mai mari stabilite local.
Serele, solariile, răsadnițele, silozurile nu mai sunt scutite total. Rămâne doar posibilitatea unei reduceri de maximum 50 la sută. Diferența o plătești tu, an de an.
Pentru firmele care dețin terenuri, baza pe metru pătrat urcă și mai tare. Analizele fiscale din toamnă vorbesc de creșteri de circa 170 la sută la terenurile persoanelor juridice, deci fermele pe SRL intră la o notă și mai mare.
Ce înseamnă pe românește pentru un fermier
Ai două motoare de scumpire în același impozit. Primul e baza nouă, impusă prin lege. Al doilea e coeficientul de corecție și cota concretă pe care o decide consiliul local. Legea le dă primăriilor spațiu de manevră. Unele vor urca la maxim, mai ales acolo unde bugetul local scârțâie.
Un exemplu simplu. Dacă ai 10 hectare arabil extravilan, baza pe hectar îți crește cu aproape 140 la sută înainte de orice coeficient. Dacă primăria nu schimbă nimic altceva, tu tot plătești aproape dublu. Dacă primăria mărește și cota, treci de dublu.
Ce ai de făcut ca să nu plătești aiurea
Verifică exact categoria de folosință din registrul agricol. Arabil, pășune, vie, livadă, pădure, toate se impozitează diferit. O categorie trecută greșit te costă bani reali.
Actualizează declarația la taxe locale dacă ai schimbat folosința sau ai arendat ori ai cumpărat teren. Primăria îți recalculează din anul următor, și te poate taxa retroactiv dacă găsește neconcordanțe.
Întreabă la primărie ce bonificație dă pentru plata integrală până la 31 martie. Multe consilii locale acordă reducere, de obicei până la 10 la sută. Nu e mult, dar la baze umflate contează.
De ce vine valul ăsta de taxe
Statul caută bani rapid. Deficitul rămâne mare, iar guvernul a ales să muncească la impozitele locale fiindcă acolo creșterea se vede imediat în încasări. În traducere liberă, pune mâna pe proprietate fiindcă nu fuge nicăieri.
Pentru agricultură, mesajul e dur. Pământul, clădirile și infrastructura fermelor devin mai scumpe fiscal. Exact când costurile cu motorina, inputurile și creditul deja apasă. Iar asta se va vedea în prețul final al hranei, fie că politicul vrea să recunoască sau nu.
Dacă vrei, îmi spui ce suprafețe ai și ce categorii, intravilan sau extravilan, și îți fac un calcul orientativ pe noile baze, ca să știi la ce să te aștepți în 2026.