Președintele Nicușor Dan a promulgat miercuri, 11 noiembrie 2026, o lege care transformă fundamental experiența nașterii în România. Femeile însărcinate vor avea acum dreptul garantat de a fi însoțite de o persoană aleasă de ele pe întreaga durată a travaliului și nașterii, atât în spitalele de stat, cât și în cele.
Legea completează Legea drepturilor pacientului și introduce obligații concrete pentru unitățile medicale. Prezența însoțitorului se extinde pe toată durata travaliului, a nașterii propriu-zise și chiar a transferului între secții sau compartimente din aceeași unitate sanitară. Nu e o simplă permisiune — e un drept, și spitalele trebuie să-l garanteze. Femeia însăși este cea care decide cine o va însoți, indiferent dacă e partenerul de viață, o rudă, o prietenă sau o doule.
Restricțiile sunt limitate și exact definite în text. Prezența însoțitorului poate fi interzisă doar în situații excepționale, când există motive medicale sau epidemiologice obiective care ar putea pune în pericol siguranța mamei, a copilului, a personalului medical sau a altor paciente. În aceste cazuri, decizia trebuie documentată clar. Și chiar și atunci, restricția e temporară — nu e o excludere totală, ci o măsură pe cât de necesară, pe atât de limitată.
Dar legea nu se oprește la dreptul de a avea companie. Ea aduce și alte prevederi fundamentale pentru protejarea demnității femeilor. Unitățile medicale au obligația legală să respecte intimitatea și viața privată a pacientelor de la momentul diagnosticării sarcinii până la externare. Concret, asta înseamnă organizarea spațiilor de travaliu și naștere cu protecție vizuală, măsuri care să nu expună femeia în mod nejustificat.
Spitalele trebuie, de asemenea, să asigure contactul timpuriu între mamă și nou-născut imediat după naștere. Separarea copilului de mamă este permisă doar în situații cu justificare medicală, epidemiologică, de siguranță sau forță majoră — și aceste motive trebuie înscrise în documentele medicale. Practici precum rooming-in, adică păstrarea nou-născutului în aceeași cameră cu mama, trebuie încurajate activ de spitalele din sistem.
Implementarea acestei legi ridică întrebări practice importante. Cum vor reacționa spitalele mici din interior, unde spațiul e limitat? Cât de greu va fi pentru unele unități medicale să respecte noile standarde de intimitate? Răspunsurile se vor vedea treptat, pe măsură ce regulile intră în vigoare.
Pe 11 noiembrie, în aceeași zi, Nicușor Dan a promulgat o altă lege complementară. Aceasta extinde accesul la scutece compensate pentru adulți — persoane care suferă de condiții care necesită aceste produse. Compensarea este de 80% din prețul de referință, pe bază de prescripție medicală. E o măsură cu impact asupra calității vieții și demnității persoanelor cu afecțiuni urinare cronice sau temporare, și vine în același Spirit de protejare a vulnerabilității umane.
Legea însoțitorului la naștere n-a apărut din neant. Ani de zile, femei și organizații au cerut recunoașterea acestui drept. Alte state europene l-au garantat deja — România ajunge acum la nivelul respectării acestei cerințe fundamentale. Nu e o inovație — e o normalizare, o aducere în Standard european a ceea ce ar trebui să fie normal.
Ceea ce se schimbă pe teren e însă mai complex decât o promulgare de lege. Nu-i suficient să spui că femeia are dreptul — trebuie să creezi condiții reale pentru exercitarea lui. Spitalele care-și vor dori să implementeze profesionist vor trebui să antreneze personalul, să adapteze protocoale, să redizain spații. Cele care vor târâi vor face minimul, și va rămâne o diferență mare între teorie și practică.
Certificarea și controlul acestor norme vor cădea probabil pe seama inspectoratelor sanitare și, indirect, pe presiunile pacienților. Nu e clar din comunicatele oficiale dacă există un plan de audit sau sancțiuni pentru spitalele care nu respectă. Asta e punctul slab — fără monitorizare și consecințe, o lege bună rămâne doar hârtie.
Pentru mamele de mâine, legea e încă o veste bună. Vor știi că au sprijin garantat, că nu vor fi singure în clipa cea mai vulnerabilă. Pentru profesioniștii medicali, vine o provocare — de a păstra profesionalismul și protocolul, dar cu o nouă realitate în sală: prezența însoțitorului, nevoile de intimitate și emoțiile care vin cu asta.
Următorii 6-12 luni vor arăta cum stă România la implementare. E o măsură care nu-i complică substanțial munca medicilor, dar schimbă psihologia nașterii. Asta e ceea ce va conta pe termen lung — nu doar dreptul în lege, ci experiența reală, transformată, pe care o vor trăi femeile.