Nicușor Dan a convocat pentru joi o ședință de Consiliul Suprem de Apărare al Statului (CSAT), în care securitatea Mării Negre va sta în centrul discuțiilor. Decizia vine în contextul unei escaladări fără precedent a atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, o problemă care nu mai poate fi ignorată de către.
De ce exact acum? Pentru că în ultimele două săptămâni, patru nave civile au fost scufundate sau avariate în apele Mării Negre, iar suspiciunile privind autorul — Rusia — sunt aproape unanime în rândurile autorităților occidentale. Nu e vorba de un incident izolat, ci de o serie sistematică de acțiuni care amenință navigația comercială și, mai grav, lanțurile de aprovizionare globale cu produse agricole. România, ca țară litorală și actor economic important în regiunea, nu poate sta pe margine.
Ședința de joi va fi prima oportunitate pentru noua guvernare de a prezenta o poziție unificată pe o chestiune atât de sensibilă. Potrivit surselor, vor participa toți miniștrii-cheie din cabinetul Luca Niculescu, în cazul în care acesta va trece de votul Parlamentului. Este vorba despre miniștrii Apărării, Interne, Externe, Economiei, Finanțelor și Justiției. Prezența întregului establishment de securitate și diplomație la aceeași masă nu e obișnuită în vremuri de pace — asta îți spune cât de gravă e considerată situația.
România nu stă singură în fața acestei dileme. Miercuri, la Berlin, ministrul de Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, a anunțat că țara sa intenționează să lucreze împreună cu România și Turcia la negocierea unui moratoriu asupra atacurilor dirigite contra navelor comerciale din Marea Neagră. E un pas diplomatic firesc, dar și o mărturie că presiunea e reală și nu poate fi ignorată nici de către aliații noștri din regiune.
Nicușor Dan însuși a vorbit despre aceste atacuri pe rețelele de socializare. A relatat o discuție telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, în care a evidențiat gravitatea situației. Mesajul a fost clar: aceste drone nu sunt o amenință doar pentru navigația din Marea Neagră, ci pentru întreaga arhitectură de aprovizionare cu cereale și alte produse agricole esențiale pentru Europa și lume. Consecințele sunt economice, geopolitice și umanitare simultan.
În declarația sa, premierul a subliniat că România și Bulgaria vor colabora strâns pentru a promova măsuri mai ferme în cadrul Uniunii Europene și NATO. Nu e o poziție vagă — e o angajare concretă la fel ca și alte țări din flancul estic al Alianței. Faptul că se vorbește deschis despre necesitatea unor acțiuni „mai ferme” sugerează că răspunsurile lejere de până acum nu mai sunt acceptabile.
Ministrul bulgar a fost întrebată și despre posibilitatea invocării articolului 4 NATO, mecanism prin care un stat-membru poate cere consultări dacă îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Petrova-Chamova a declarat că guvernul bulgar a deja informat aliații și a cerut sprijin. E un semnal puternic — nu e vorba de speculații, ci de acțiuni concrete deja luate de către o țară aliată.
Dar ce înseamnă asta pentru România? Pe termen scurt, ședința CSAT de joi va trebui să producă o poziție coordonată pe ceea ce vom face și cum vom face. Pe termen mediu și lung, aceasta e o situație care nu va dispărea singură. Marea Neagră s-a transformat din a fost o cale de comerț relativ sigură într-o zonă de securitate complicată. Fiecare zi care trece aduce cu sine riscul unui incident mai grav — o navă cu civili pierdută, o coliziune directă între forțe militare, o escaladare care scapă de sub control.
Detaliul important pe care nu prea se vorbește public: industria maritimă globală depinde enorm de rutele din Marea Neagră. Nu e doar vorba de grâu și orz pentru Europa — e vorba de minerale, hidrocarburi și alte mărfuri esențiale. Orice perturbation aici are efecte în lanț asupra prețurilor și disponibilității bunurilor de consum în toată lumea. România nu e privitoare pasivă la acest proces — țara noastră are propriile interese economice și de securitate pe joc.
Ședința de joi nu va rezolva problema, evident. Dar va marca momentul în care autoritățile în drept au decis că situația a depășit pragul de toleranță și că răspunsul trebuie să fie mai ambițios și mai coordonat decât pânăacum. Vor urma negocierile în NATO, în UE, posibil și acțiuni militare de disuasiune. Dar în momentul de față, cuvântul cuvânt este „coordonare” — și asta se decide joi.
Ce urmează imediat: rezultatele acestei ședințe vor fi comunicate pentru a prezenta o poziție unificată la nivel regional și aliat. Dar mai important decât comunicatul oficial va fi dacă România și partenerii săi vor putea forța o schimbare reală în comportamentul actorilor agresivi. Aceasta e lupta care abia se-ncepe, și rezultatul ei va defini securitatea Mării Negre pentru ani de zile.
